Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare cronice. Interviu cu conferenţiar doctor Irina Strâmbu, medic primar la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”
Florin Condurăţeanu: -Doamna conferenţiar doctor Irina Strâmbu, să explicaţi din nou unele boli cronice pulmonare, care deschid uşa coronavirusului. Cum se reduce capacitatea de respiraţie în BPOC?
Conf. dr. Irina Strâmbu: - BPOC reduce progresiv capacitatea respiratorie. Micşorarea capacităţii de respiraţie apare şi în boala adusă de coronavirus. Lumea vorbeşte despre bronşită cronică obstructivă, dar denumirea corectă este BPOC, adică bronho pneumopatie obstructivă cronică, în boala aceasta se instalează şi fenomenul serios de enfizem. În BPOC apare o dificultate în respiraţie, în ajungerea aerului cu oxigen în plămân, prin bronhii. În bronhii se depune mucus pe pereţi şi se micşorează calea aerului, iar în plus, apar şi spasme care duc la contracţii ale bronhiilor. Plămânul este ca un burete, există numeroşi săculeţi cu aer, prin aceste alveole se asigură o suprafaţă mare de transfer al oxigenului din aer în sânge. Enfizemul mai face un mare rău, numeroşii săculeţi se sparg, devin nişte spaţii mari, nişte găuri şi, astfel, se împuţinează alveolele mici, se reduce suprafaţa de schimb între aer şi sânge. Astfel, se reduce capacitatea de respiraţie a suferindului de BPOC.
F.C.: - Prima măsură impusă bolnavului de BPOC este abandonarea fumatului. Unii îşi caută un alibi: „După 30 de ani de fumat, ce rost mai are”. De ce e o scuză eronată?
Conf. dr. I. Strâmbu: - Lăsarea de fumat este necesară, căci se opreşte deteriorarea pe mai departe a capacităţii respiratorii. Nu se mai redobândeşte vechea capacitate respiratorie, dar abandonarea ţigărilor nu strică mai departe. Bolnavii de BPOC trebuie să utilizeze şi aparatele de îmbogăţire cu oxigen ce se împrumută acasă. Şi bolnavii de BPOC e bine să facă mişcare, se accelerează respiraţia şi lucrează mai mult muşchii toracelui în gâfâială, astfel sunt ajutaţi plămânii.
F.C.: - Una din suferinţele bolnavilor de astm este criza cu senzaţie de lipsă de aer, de sufocare. Şi astmaticii sunt pe lista riscurilor de contractare a infecţiei cu coronavirus.
Conf. dr. I. Strâmbu: - Astmul, în cea mai mare parte, este o boală cauzată de alergii. Nu se vindecă, dar bine tratat, se ţine în frâu. Trebuie să se utilizeze cele două spray-uri. Unul, spray-ul bronhodilatator se foloseşte în crize, când depunerea de mucus şi spasmul pe bronhii generează senzaţia de lipsă de aer. Celălalt spray se adresează cauzei astmului, este un spray împotriva inflamaţiei, acest al doilea spray vizează rărirea crizele de astm, nu este pentru minutele de criză, ca spray-ul număul unu.
F.C. - Ce liniştire le propuneţi spaimelor unor astmatici?
Conf. dr. I. Strâmbu: - Cei care se tem că în spray-ul antiinflamator se află cortizon, să înţeleagă că acest cortizon este în concentraţie mică şi puf-puf-ul se execută în gură, concentraţia mică de cortizon este absorbită de mucoasa cavităţii bucale. Iar cei care cred că cele două spray-uri indică intrarea în faza gravă a bolii, să ştie că terapia cu cele două spray-uri este terapia obişnuită, cu care se tratează astmul chiar de la început.
Tuberculoza este o boală vindecabilă, dacă este tratată corect şi încă din primele faze. Tratamentul trebuie luat conştiincios minimum 6 luni, chiar dacă după două săptămâni se îmbunătăţeşte evident starea.