Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ideea este simplă: economisirea se face cu sume mici, aproape insesizabile, generate de plățile de zi cu zi. La finalul lunii sau al anului, aceste sume se pot transforma într-o rezervă financiară importantă.
Cum funcționează metoda round-up
Round-up presupune rotunjirea automată a unei plăți și transferarea diferenței într-un cont de economii.
De exemplu, dacă o persoană plătește 36 de lei pentru un produs, aplicația poate retrage 40 de lei din cont, iar cei 4 lei diferență sunt transferați automat într-un spațiu de economisire.
Pentru unii utilizatori, metoda a devenit o modalitate simplă de a strânge bani fără să simtă un impact major asupra bugetului lunar.
„Sunt aplicații foarte bune. Într-un an am reușit să economisesc în jur de 2.000 de euro, cu un round-up destul de mic. Nu punem preț pe 5 lei, 10 lei sau chiar pe 1 leu, iar la finalul anului vezi că se strâng peste 500 de lei, pentru unii chiar peste 1.000 de lei”, spune Dariana, utilizatoare a unei aplicații de banking.
Cashback, recompensa pentru cumpărăturile obișnuite
O altă metodă tot mai populară este cashback-ul, prin care utilizatorii primesc înapoi un procent din valoarea cumpărăturilor realizate la magazine partenere.
Spre exemplu, pentru o achiziție de 200 de lei și un cashback de 5%, utilizatorul primește înapoi 10 lei. Banii se acumulează în aplicație și pot fi ulterior retrași sau folosiți pentru alte cumpărături.
„Este în jur de 4-5%, mi se pare destul de mult pentru că ne cumpărăm mâncare și lucruri pentru casă în fiecare lună. Este mult mai simplu și primesc o sumă înapoi”, a explicat Dariana.
Potrivit specialiștilor din domeniu, cele mai mari economii pot apărea în zonele unde oamenii cheltuiesc constant, precum supermarketurile.
„Economiile cele mai mari cu siguranță le poți face în supermarket-uri. Undeva la 65% din bugetul unei familii se duce în cumpărăturile din supermarket-uri. În cazul în care cheltui undeva la 1.000 de lei, poți economisi între 40 și 80 de lei în medie pe lună”, a explicat Adrian Paraschivescu, dezvoltator de aplicații cashback.
Obicei financiar răspândit în Occident
Deși în țările occidentale utilizarea voucherelor, reducerilor și programelor de recompensare a devenit un obicei, România se află încă într-o etapă de dezvoltare a acestor instrumente.
„Dacă ne uităm la Vest, oamenii au ajuns în punctul în care nu mai ies din casă fără un voucher sau fără să știe de o reducere. În estul Europei, oamenii încă descoperă aceste obiceiuri financiare sănătoase”, a mai spus Adrian Paraschivescu.
Datele arată că mulți români încă economisesc în principal pentru situații neprevăzute. Aproximativ 86% dintre cei care pun bani deoparte fac acest lucru pentru urgențe, în timp ce o treime economisesc pentru creșterea averii personale.
Avertismentul economiștilor
Deși round-up-ul și cashback-ul pot fi instrumente utile, specialiștii atrag atenția că aceste mecanisme pot influența și comportamentul de cumpărare.
Uneori, dorința de a obține o reducere sau o sumă returnată poate determina consumatorii să cumpere produse de care nu au nevoie.
„Trebuie să fim foarte atenți, pentru că există și o componentă psihologică. În momentul în care urmăresc acești 10 lei sau 20 de lei cashback, s-ar putea să fiu interesat să fac o cumpărătură care nu este urgentă sau chiar să cumpăr ceva inutil”, a declarat Andreea Nica, analist economic.
Economisirea automată, o soluție pentru construirea unei rezerve financiare
Pentru persoanele care au dificultăți în a economisi constant, metodele digitale pot reprezenta un punct de pornire. Sumele mici transferate automat pot contribui la formarea unui fond de siguranță, fără efort financiar major.
Totuși, specialiștii recomandă ca aceste instrumente să fie folosite ca sprijin pentru un buget bine planificat, nu ca motiv pentru creșterea cheltuielilor, potrivit observatornews.ro.
Într-o perioadă în care mai puțin de o treime dintre români dispun de economii suficiente pentru a acoperi cel puțin trei luni fără venituri, disciplina financiară rămâne cel mai important factor pentru siguranța pe termen lung.
Citește pe Antena3.ro
