Premierul României a susținut că reforma administrației are ca obiectiv principal echilibrarea economiei și dimensionarea corectă a aparatului administrativ.
„Dacă vrem să echilibrăm, într-adevăr, economia, noi trebuie să ne reducem baza de cheltuieli și acest pachet de reformă în administrație propune reducerea acestei baze de cheltuieli”, a spus Bolojan, vineri la Europa FM.
Potrivit premierului, există un consens în coaliție privind necesitatea acestei reforme, chiar dacă implementarea a fost amânată pentru a permite analizarea suplimentară.
„Suntem într-o coaliție de patru partide. Vă rog să vă gândiți că prima dată s-au amânat, pentru că trebuie să calculăm corect cât se reduce din administrație. (...) Există un acord pe această temă, în așa fel încât să se calculeze în mod corect numărul de angajați din administrația publică locală”, a declarat Bolojan.
Ilie Bolojan a explicat că stabilirea numărului de angajați se va face pe baza unor grile existente la Ministerul Dezvoltării, care țin cont de numărul de locuitori ai fiecărei comune, oraș sau județ.
„Grilele sunt la Ministerul Dezvoltării, nu sunt publice, sunt în funcție de numărul de locuitori. Și fiecare primărie va ști la zi, de exemplu, la începutul lunii martie, în funcție de numărul de locuitori”, adăugând: „Dacă se aplică o reducere de 10% per total în administrația publică locală din România, din 3.300 de unități administrative, 700 nu vor reduce nici un angajat, iar celelalte, deci un număr mult mai mare, vor trebui să reducă angajați. Un angajat, doi angajați, trei angajați”.
Întrebat care ar fi numărul corect de angajați. Șeful Guvernului a explicat: „Numărul corect înseamnă ca dimensionând problemele unei comune, să-ți calculezi personalul în așa fel încât să fie suficienți cât să rezolvi aceste probleme, să oferi niște servicii de calitate și să fie și suportabil din punct de vedere economic”.
Acesta a comentat și subiectul salariilor din administrație: „Consider că salariile primarilor nu sunt mari. Salariul unui om trebuie să fie unul rezonabil, dar pe care el trebuie să-l dovedească prin ceea ce face în serviciul comunității. Problema este că cheltuielile totale de salarii în administrație sunt mai mari decât ne putem permite”.
Ilie Bolojan a invocat și exemplul Consiliului Județean Bihor: „Am redus personalul la sub 90 de angajați, și astăzi, în județul Bihor. Dacă într-un Consiliu Județean din România, cum este Bihor, funcționăm bine cu sub 90 de angajați, înseamnă că și în celelalte consilii județene poate funcționăm la fel de bine cu 120 de angajați, 130, dar nu cu 180, nu cu 200 și așa mai departe”.
(sursa: Mediafax)