Premierul Ilie Bolojan a alertat Curtea Constituțională a României (CCR) asupra riscului de a pierde 231 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierii legii pensiilor magistraților. În replică, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, critică demersul ca o ingerință în independența justiției, invocând separarea puterilor în stat.
Declarația lui Bolojan către CCR
Premierul Ilie Bolojan a transmis CCR o scrisoare oficială, avertizând asupra consecințelor financiare ale neîndeplinirii Jalonului nr. 215 din PNRR, legat de pensiile de serviciu ale magistraților.
Potrivit documentului, în urma unei reuniuni desfășurate la 30 ianuarie 2026 între reprezentanții MIPE și cei ai Reform and Investment Task Force (SG REFORM) din cadrul Comisiei Europene „a fost adus la cunoștința domnului Ministru Dragoș Pîslaru faptul că, pe baza informațiilor existente la acest moment, Comisia consideră neîndeplinit Jalonul nr. 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro”.
Bolojan a precizat: „Comisia va transmite aceste informații public doar după această dată [11 februarie 2026], urmând să ia o decizie definitivă pe baza informațiilor transmise de către autoritățile române”. Demersul se bazează pe articolul 148 alineatul (4) din Constituție, care impune respectarea angajamentelor UE. Anunțul a fost făcut miercuri, într-o conferință de presă.
Răspunsul vehement al Liei Savonea
Președinta ICCJ, Lia Savonea, a emis un comunicat criticând scrisoarea ca pe o „ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ea subliniază că CCR nu este „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”, ci garantează supremația Constituției.
Comunicatul detaliază: „Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Argumentul potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului de lege privind pensiile magistraților ar conduce automat la pierderea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență este, din punct de vedere juridic, inexact. Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătrea directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”.
Savonea concluzionează: „Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. [...] Vă adresăm, domnule prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale”.