Duminică seară, premierul a anunțat că, în perioada imediat următoare, va promova un nou proiect de lege prin care se intenționează interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. Încercări de acest gen au mai fost făcute, fără succes, începând cu anul 2005, de către guvernele de „dreapta”, Curtea Constituțională respingându-le fără excepție. Motivul este simplu. Dreptul la muncă și dreptul la pensie sunt drepturi fundamentale, iar statul, dacă vrea să afecteze aceste drepturi, o poate face doar în situații excepționale și fără discriminare. Mai exact, CCR a stabilit că legiuitorul poate interveni în acest domeniu, dar numai prin interdicții care să se aplice tuturor cetățenilor, nu doar celor pensionați și care continuă să lucreze la stat, ci și celor care continuă să lucreze la privat. Bolojan anunță o lege care nu doar că încalcă aceste decizii anterioare ale CCR, ci plusează. Vrea să interzică posibilitatea cumulului pensiei cu salariul la stat exclusiv pentru cei cu pensii speciale. Iar în încercarea de a ocoli jurisprudența CCR în materie, vine cu o găselniță: cei care încasează pensii de serviciu să poată încasa salariu de la stat numai dacă renunță la plata a 85% din pensia de serviciu. Astfel, pe lângă încălcarea dreptului la muncă, a dreptului la pensie și a principiului nediscriminării, Executivul își mai propune să încalce și dreptul la proprietatea privată.
O nouă provocare a lui Ilie Bolojan la adresa Constituției României a fost lansată, duminică seară, în cadrul unui interviu televizat, premierul anunțând că proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile publice urmează ca, săptămâna aceasta, să ajungă pe masa ședinței de guvern și că are deja toate avizele necesare.
În linii mari, acesta arată că noua reglementare propusă va permite cumulul doar în anumite condiții ce vor fi aplicate, în special, beneficiarilor de pensii „speciale”, mai exact că pensionarii cu pensii de serviciu care doresc să rămână angajați la stat vor fi obligați să renunțe la cea mai mare parte din pensie.
„Săptămâna viitoare ar trebui să intre proiectul de lege în Guvern. Am obţinut toate avizele. În varianta în care cumulul pensiei cu salariul va fi posibil dacă renunţi la 85% din valoarea pensiei. E vorba de pensie specială. Dacă ai lucrat la pensie contributivă, ţi-ai făcut toată vechimea, nu e niciun fel de problemă. Avem cel puţin 15.000 de angajaţi în această situaţie. Şi atunci noi trebuie să facem o reducere de personal de 10% în administraţie. Este anormal să dai un om care nu are altă sursă de venit şi să ţii un om care s-a pensionat la 50-52 de ani, s-a reangajat a doua zi la stat şi are totuşi o sursă de venit”, a afirmat Ilie Bolojan.
Conform șefului Executivului, „la pensie sunt două, trei probleme. Nu e doar o problemă de echitate. Nu, e pur şi simplu o problemă de suportabilitate economică. Gândiţi-vă că, în condiţiile în care noi pensionăm oameni, a fost discuţia legată de judecători, dar avem şi celelalte categorii unde trebuie să creştem vârsta de pensionare, să nu mai poată fi pensionaţi la 49, 50, 52 de ani decât în situaţii cu totul excepţionale. Dacă nu creşte vârsta de pensionare, nu mai are cine să-i înlocuiască pe aceşti oameni. Şi pur şi simplu, pe de-o parte, sistemul de pensii nu mai este sustenabil, pentru că generaţiile noastre sunt nişte generaţii mari şi colegii mei care sunt din generaţia mea deja au ieşit la pensie anticipată în aceste sisteme, în ordine publică, în siguranţă naţională, şi nu mai are cine să-i înlocuiască. Şi nici economia nu o duce bine”.
În 2005, CCR a stabilit că astfel de măsuri trebuie luate pentru toată lumea, și la stat, și la privat
Într-o perioadă în care Constituția României stătea la baza oricărui act normativ inițiat de legiuitor – Parlament sau Guvern – și, atunci când acest lucru nu se întâmpla, Curtea Constituțională intervenea prompt pentru a bloca astfel de inițiative, un astfel de proiect nu ar fi avut cum să treacă de un control de neconstituționalitate. Mai ales că demersuri similare sau picat, pe rând, la Curtea Constituțională atât în 2005, în 2009 cât și în 2023.
Jurisprudența CCR, care ar trebui să fie respectată atât de către Guvern, cât, mai ales, chiar de către CCR, constă, printre altele, în Decizia Curții Constituționale nr. 375/2005, când, analizând un proiect care viza aceeași interdicție, instanța de contencios constituțional a constatat în cazul analizat, că este neconstituțională prevederea care exclude posibilitatea ca magistrații pensionați la limită de vârstă să mai desfășoare activitatea de judecător sau de procuror, cumulând veniturile salariale cu pensia.
Conform deciziei citate, „acest text al legii conține o dublă discriminare a judecătorilor și procurorilor care beneficiază de pensie de serviciu, contravenind flagrant principiului egalității în drepturi, prevăzut de articolul 16 alineat 1 din Constituție. Prima și cea mai gravă discriminare se face între procurorii și judecătorii beneficiari ai pensiei de serviciu, pe de o parte, și ceilalți pensionari.
Curtea Constituțională atrăgea atenția asupra faptului că „potrivit Legii nr. 19/2000, orice pensionar pentru limită de vârstă poate cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, inclusiv cea de judecător sau de procuror, indiferent de nivelul veniturilor realizate. Interdicția pentru judecători și procurori, beneficiari ai pensiei de serviciu, de a cumula pensia cu veniturile pe care le-ar realiza din activitatea de judecător și procuror, în ipoteza în care ar fi reîncadrați în această activitate, constituie o discriminare inadmisibilă, dat fiind că situația juridică luată în considerare – aceea de pensionar reangajat – este aceeași pentru toți”. Instanța mai arată că „nicio dispoziție constituțională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiția ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toți cetățenii”.
În 2009, a atras atenția Guvernului că trebuie să respecte principiile constituționale
Anii au trecut, iar în 2009, celebrul Guvern Boc a reluat tema, inițiind o reformă identică, prin ordonanță de urgență. Numai că, și de această dată, Curtea Constituțională a intervenit, declarând, pentru a doua oară, neconstituțională o astfel de măsură. Este vorba despre o excepție de neconstituționalitate împotriva unei noi reglementări propuse de interzicere a cumulului pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfășurată în cadrul autorităților și instituțiilor publice.
Concret, prin Decizia nr. 82/2009, Curtea arată că „reglementarea impune opțiunea pentru pensie ori pentru veniturile realizate din activitatea profesională, cu alte cuvinte de a renunța la pensie, continuându-și activitatea profesională, sau de a înceta activitatea profesională aducătoare de venituri și de a-și conserva pensia”.
Curtea Constituțională a reafirmat, și prin această a doua decizie, că „interdicțiile și obligațiile afectează, prin limitare, atât dreptul la pensie, prevăzut de articolul 47 alineatul 2 din Constituție, cât și dreptul la muncă, consacrat prin articolul 41 din Legea Fundamentală. (…) Guvernul nu este împiedicat, cu respectarea principiilor neretroactivității legii, nediscriminării și egalității în drepturi și a celorlalte norme prevăzute de Constituție, să adopte măsurile necesare cu privire la cazurile și condițiile în care pensia poate fi cumulată cu veniturile realizate din muncă”.
În 2023, a stabilit că legiuitorul nu are competența constituțională în această materie
Iar încercările nu s-au oprit aici. În 2021, Guvernul a inițiat din nou un act normativ cu același obiect, act normativ care a picat, la rândul lui, la CCR. A fost o nouă lege care dorea să instituie, în sectorul public, interdicția cumulului pensiei cu salariul, indemnizația sau solda. CCR arată că legea instituia „obligarea cumularzilor de opta între continuarea activității, ipoteză în care plata pensiei se suspenda, și încetarea activității, precum și reglementarea suspendării plății pensiei pentru pensionariii care se reîncadrează în sectorul public”.
Și de această dată, CCR constată, prin Decizia nr. 521/2023, că „interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, prin obligarea cumularzilor de a opta, reprezintă o condiționare a exercitării dreptului la muncă în sfera publică de neexercitarea dreptului la pensie. (…) Un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental. (…) Odată dobândit dreptul la pensie, exercitarea lui nu poate condiționa dreptul la muncă al pensionarilor. (…) Cumulul pensiei cu salariul reprezintă opțiunea beneficiarului de valorificare a celor două drepturi fundamentale, iar nu opțiunea legiuitorului, ca rezultat al unor măsuri de politică socială. (…) Odată ce a fost emisă decizia de pensionare, cetățeanul devine beneficiar al pensiei în sine. Pensia și suma aferentă calculată intră în sfera de protecție a articolului 47 din Constituție, acestea fiind elemente care vizează însăși esența dreptului fundamental la muncă”.
În această ultimă decizie, Curtea Constituțională statuează că „legiuitorul nu are competența constituțională de a stabili condiții care să pună în discuție însuși beneficiul pensiei”.
Inițial, șeful Executivului dorea, în toamna lui 2025, să treacă aceste prevederi prin ordonanță de urgență
Este pentru a doua oară când Guvernul condus de Ilie Bolojan aduce în discuție o astfel de „reformă” neconstituțională. În toamna anului trecut, Executivul redactase chiar un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Administrativ și pentru unele măsuri aplicabile personalului contractual plătit din fonduri publice.
Concret, Executivul intenționa să introducă un articol VI, conform căruia urma să se limiteze, în mod drastic, cumulul pensiei cu salariul, dar să impună și blocarea transferului de bugetari între instituțiile publice. Conform propunerii de ordonanță de urgență, bugetarii care întrunesc condițiile legale de pensionare pot lucra în continuare până la 70 de ani, dar numai cu acordul anual al angajatorului, respectiv al ordonatorului principal de credite, ceea ce presupune că, în fiecare an, salariații respectivi vor sta cu sufletul la gură dacă li se mai prelungesc sau nu contractele de muncă.
A doua modificare propusă de această OUG introducea obligarea, forțarea bugetarilor de a se pensiona după împlinirea vârstei de 70 de ani. Proiectul prevede expres faptul că nu se permite o nouă prelungire a raporturilor de muncă în această situație. Excepție ar fi făcut doar pensionarii cu pensii de serviciu de la Ministerul Afacerilor Interne și de la Ministerul Apărării Naționale, precum și persoanele care sunt alese sau numite, cum sunt președintele României, parlamentarii, sau persoanele numite prin hotărâri ale Parlamentului României.
A treia și cea mai controversată măsură propusă de Guvernul condus de Ilie Bolojan prin acest proiect de ordonanță consta în faptul că bugetarii care aleg să rămână în serviciu și după ce împlinesc condițiile legale de pensionare (adică cei care au împlinit vârsta standard de 65 de ani) ar fi putut să rămână în serviciu la stat cu două condiții. Prima era să accepte să piardă 85% din cuantumul pensiei, iar a doua să lucreze numai până la împlinirea vârstei de 70 de ani.