Întrebat, miercuri, la Digi FM, dacă există în vreun scenariu posibilitatea ca el să fie renominalizat pentru funcția de premier, Ilie Bolojan a spus că după moțiunea de cenzură, s-a constatat că „PSD a fost capabil să facă o majoritate, e adevărat cu AUR, și deci răspunderea este la ei să facă un guvern”.
„Având în vedere această situație, dacă nu pot proba acest lucru, sau dacă nu ar trece un guvern, sigur că ar trebui căutate și alte variante. Și PNL e un partid responsabil, care a dovedit că și anul trecut, într-o situație foarte dificil în care nu s-a înghesuit nimeni să fie premierul României, știind că nu are de luat decizii bune sau foarte bune, ci doar decizii dificile, am analizat cât se poate de serios o astfel de angajare (renominalizarea sa - n.r.). Dar asta este o variantă secundară”, a spus Bolojan.
Întrebat dacă ar fi vorba despre premier Ilie Bolojan, premierul demis a răspuns: „cu premierul pe care îl va susține Partidul Național Liberal. Inclusiv cu mine, dacă este cazul”.
Bolojan admite, însă, că s-a dovedit că o astfel de ipoteză nu are o majoritate parlamentară. Dacă ar fi existat o majoritate, partidele care au rămas în actuala coaliție ar fi reușit să reziste moțiunii de cenzură, ceea ce nu s-a întâmplat, guvernul fiind demis prin moțiune de cenzură.
Întrebat, în continuare, dacă varianta renomonalizării lui Ilie Bolojan a fost discutată cu președintele, premierul a răspuns: „O astfel de ipoteză nu a fost discutată, pentru că ea nu este nici prima ipoteză și nu a fost încă utilizată prima ipoteză. În mod evident, nu are cum să fie prima ipoteză”.
Ilie Bolojan, despre relația cu președintele Dan: Relațiile au fost întotdeauna normale
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a respins miercuri speculațiile din spațiul public privind o ruptură în relația cu președintele Nicușor Dan, afirmând că relația dintre cei doi a fost întotdeauna una instituțională și de bună colaborare.
Întrebat când s-ar fi rupt relațiile dintre el și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan a afirmat că între cei doi nu au existat conflicte personale, ci o colaborare bazată pe responsabilitățile instituționale.
„Eu nu am nicio percepție de relație ruptă, pentru că în toată această perioadă am colaborat bine, am colaborat instituțional aici, nu e vorba de simpatie sau antipatie, aici pur și simplu e vorba că atunci când ai o răspundere în țară, trebuie să colaborezi cu toate instituțiile, cu toți liderii, cu care trebuie să faci echipă pentru a reprezenta România”, a declarat Ilie Bolojan la DigiFM.
Bolojan a subliniat că relațiile cu șeful statului au fost întotdeauna normale.
„Nu văd, să spunem, o problemă legată de ruperea unor relații, pentru că relațiile au fost întotdeauna normale în limita cadrului instituțional”, susține prim-ministrul.
Șeful Guvernului a adus și clarificări privind discuțiile bilaterale cu Nicușor Dan, evidențiind cadrul formal în care se desfășoară.
„Nu am avut discuții legate de reproșuri, pentru că, așa cum v-am spus, agenda întâlnirilor era una normală pe subiectele care erau pe ordinea de zi, pe care întotdeauna le-am discutat în mod corect”, conchide Bolojan.
Bolojan: „Ne place, nu ne place, salarizarea unor demnitari pe o anumită scară este inevitabilă”
Premierul demis Bolojan spune că salariile demnitarilor nu pot rămâne înghețate, dar a cerut eșalonarea creșterilor. Negocierile cu Comisia Europeană sunt pe masa ministrului Pîslaru.
Subiectul a apărut în contextul discuțiilor despre noua lege a salarizării din sectorul bugetar, care prevede un efort suplimentar de circa un miliard de lei.
Interpelat la Digi FM cu privire la logica unui sistem care îngheață pensiile și crește taxele, dar majorează salariile demnitarilor, Bolojan a răspuns că ierarhia funcțiilor publice nu poate fi evitată. „Ne place, că nu ne place, atâția câți sunt. Poate prea mulți", a spus el. A adăugat că reducerea numărului de parlamentari nu ar afecta democrația. Salarizarea demnitarilor pe o anumită scară este, în opinia sa, inevitabilă.
Solicitat să explice cum se conciliază creșterile pentru demnitari cu austeritatea generală, premierul a dezvăluit că l-a mandatat pe ministrul Pîslaru să negocieze cu Comisia Europeană o creștere eșalonată. Ținta: demnitarii să ajungă la nivelul salarial corespunzător abia după ce toate celelalte categorii de bugetari își ating salariile prevăzute. „Nu ei sunt principala noastră preocupare", a subliniat Bolojan.
Întrebat despre miza negocierilor, Bolojan a explicat că orice creștere salarială trebuie să rămână în limitele anvelopei agreate. Depășirea ei ar bloca accesul României la 770 de milioane de euro din fonduri europene. Problema de fond, a spus el, nu este cine câștigă mai mult. Este cum se elimină inechitățile acumulate în timp, în limitele acceptate de Comisie.
Referitor la percepția publică negativă față de majorările pentru demnitari, Bolojan a recunoscut că semnalul transmis cetățenilor este prost. A respins însă abordarea populistă. Înghețarea salariilor demnitarilor nu poate continua la nesfârșit, a argumentat el. Soluția corectă este ca majorările să fie aplicate ultimele, după ce restul bugetarilor ajung la nivelul prevăzut de lege.
Bolojan a mai atras atenția asupra unei probleme structurale mai largi. România și Italia sunt pe ultimele locuri în Europa la numărul de cetățeni activi în economie. Fără creșterea productivității, nu există spațiu real pentru majorări salariale, nici în public, nici în privat.
Bolojan, despre afectarea relației cu SUA în raport cu proiectul SMR: Resping orice fel de asociere
Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, a respins miercuri acuzațiile care i se aduc privind preliclitarea relației strategice cu Statele Unite după ce a criticat proiectul nuclear de la Doicești, susținând că transparența și seriozitatea sunt esențiale într-o relație între parteneri.
„Faptul că unul din proiectele pe care l-a susținut Nuclearelectrica, cum este cel de la Doicești, pare să se ducă într-o zonă în care vom constata că am alocat o sumă mare de bani și nu avem prea multe rezultate, nu are nicio legătură cu parteneriatul strategic cu Statele Unite”, explică Ilie Bolojan la Digi FM.
Premierul României a criticat săptămâna trecută Proiectul Reactoarelor Modulare Mici susținând că nu este fezabil. În urma declarațiile, Bolojan a fost atacat de Partidul Social Democrat, prin Sorin Grindeanu care a afirmat că „Trebuie să înțeleagă că este un prim-ministru demis care nu poate discuta despre parteneriate strategice (...) în același timp, slăbește poziția unei companii strategice și acest lucru este vizibil la Bursă”.
Premierul a comparat situația de la Doicești cu proiectul centralei de la Iernut.
„Centrala de la Iernut, care este începută de 10 ani de zile, trebuia terminată în 3 ani de zile, și pentru că n-am fost în stare să manageriem proiectul, am avut o companie care a renunțat de două ori la el, sigur, a doua ori pentru că a intrat în faliment”, spune Ilie Bolojan.
„Proiectul are probleme serioase și mi s-a părut de bun simț. Și mi s-a părut absolut normal că atunci când ai semnale cât se poate de clare că la un proiect sunt probleme, dacă acel proiect are, ar putea avea un impact asupra unei relații cu un partener, să-i spui partenerului pe cinstite care sunt problemele, pentru că baza unui parteneriat este încrederea și seriozitatea”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Premierul a respins ideea că poziția sa ar afecta relația cu Statele Unite. „Resping orice fel de asociere de acest tip cu parteneriatul strategic, cu afectarea lui, e doar un punct din zona de energie, care arată că în acești ani, din păcate, în sectorul energetic am făcut foarte multe greșeli”, conchide premierul.
Serviciile de informații au prea multă putere în România? Răspunsul lui Ilie Bolojan
Tema influenței serviciilor de informații în societate revine constant în dezbaterea publică, iar premierul interimar Ilie Bolojan susține că percepțiile privind o eventuală putere excesivă trebuie analizate în contextul funcționării instituțiilor și al responsabilității clasei politice.
Întrebat direct dacă serviciile de informații au prea multă putere în România, Bolojan a evitat un răspuns tranșant și a pus accent pe experiența sa instituțională și pe modul în care aceste relații funcționează în practică.
„În activitatea pe care am derulat-o, am avut, de cele mai multe ori, o colaborare bună, în sensul în care, atunci când soliciți anumite informații despre o zonă sau alta, poți primi informații care au o relevanță mai mare sau mai mică, depinde de la caz la caz. Dar eu, personal, am avut o colaborare civilizată.
Nu le-am cerut niciodată nimic în afara unei relații instituționale normale și nici nu m-am apropiat mai mult de zonele de informații decât s-ar cuveni, ca urmare a ocupării unui post sau altul. Aceste lucruri țin de o limită firească pe care trebuie să o respecte orice om aflat într-o funcție publică”, a declarat Bolojan la Digi FM.
Subiectul a fost contextualizat de jurnalist prin referire la suspiciunile persistente din spațiul public privind influența serviciilor în politică, presă sau mediul economic, însă premierul interimar a insistat că nu se pot face generalizări și că astfel de instituții trebuie privite prin prisma oamenilor care le compun.
„Să ne înțelegem bine: și serviciile de informații, ca și lumea politică, ca și instituțiile media sau orice companie, sunt formate din oameni. Unii sunt foarte performanți, unii mai puțin performanți, unii poate mediocri, ca performanță. Depinde de instituție și de oameni, dar nu poți să dai o notă generală. Ar fi o greșeală să judecăm o întreagă structură doar prin percepții sau prin cazuri izolate, fără să ținem cont de complexitatea acestor sisteme.
În orice caz, cu cât oamenii din politică își derulează mandatul cât mai corect posibil, cu cât generează mai puține vulnerabilități, din toate punctele de vedere, cu cât acțiunea publică este, într-adevăr, în interesul țării, cu atât discuțiile legate de influențe absconse nu își mai au fundamentul. În momentul în care există transparență și corectitudine, aceste suspiciuni se diminuează în mod natural, fără să fie nevoie de explicații suplimentare”, a afirmat acesta.
Discuția a fost extinsă și asupra fenomenului manipulării din mediul online și al atacurilor hibride, pe care premierul interimar le consideră o vulnerabilitate reală, mai ales în contextul nivelului scăzut de încredere publică.
„Este o problemă de securitate națională felul în care nu știm să ne apărăm de atacurile hibride ale unor actori externi. Totdeauna aici cred că este spațiu de mai bine, pentru că este greu să te lupți uneori cu algoritmi și cu sisteme care sunt foarte bine organizate. Dar eu văd și o problemă de fond, care ține de modul în care funcționează societatea noastră și de încrederea dintre cetățeni și stat”, a menționat șeful interimar al Executivului.
Bolojan a legat direct eficiența acestor campanii de manipulare de erodarea încrederii publice în instituții, pe fondul unor promisiuni politice neonorate și al tolerării unor disfuncționalități sistemice. El a admis că lipsa de încredere este alimentată și de decizii interne ale clasei politice, care au perpetuat inechități și au afectat percepția publică asupra corectitudinii guvernării.
„Manipularea și atacurile hibride, dezbinarea care se propagă prin rețelele sociale, au efecte mai puternice sau mai slabe în funcție de terenul pe care ajung. În România au avut efecte puternice, în primul rând pentru că noi, cei din lumea politică, nu am reușit să construim o încredere rezonabilă între clasa politică și cetățeni, pentru că i-am dezamăgit și am creat așteptări pe care nu le-am putut onora. Aceasta a fost una dintre erorile majore și trebuie recunoscută.
Oamenii nu mai au încredere pentru că am tolerat risipa și pentru că nu am corectat privilegiile din anumite zone. Nu trebuie să ascundem acest lucru, pentru că doar recunoscând aceste probleme putem să le corectăm. Într-un astfel de climat de neîncredere, orice formă de manipulare prinde mult mai ușor rădăcini și se propagă rapid, ceea ce face ca efectele să fie mult mai greu de controlat”, a conchis acesta.