Consiliul Economic și Social arată însă, în avizul negativ dat acestei legi, că o asemenea măsură încalcă drepturile consumatorilor de a solicita înlocuirea produselor cumpărate sau returnarea banilor pe ele, deoarece plata electronică nu menționează decât tranzacția bancară, nu și ce anume produs sau serviciu a fost achiziționat. Pe lista susținătorilor proiectului se află și un parlamentar liberal, ex-ofițer al UM 1020 a SRI.
Proiectul de lege în discuție vizează „eliminarea obligației de a elibera bon fiscal la tranzacțiile efectuate cu cardul, prin modificarea OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale” și are doi inițiatori. Unul de la USR și celălalt de la… PSD. Este vorba despre deputatul progresit Claudiu Iulius Gavril Năsui și despre deputatul social-democrat Alfred Robert Simonis, acesta din urmă fiind și președintele interimar al Camerei Deputaților.
În expunerea de motive, cei doi rivali politici care s-au pus la aceeași masă arată că, în prezent, comercianții au obligația „de a da bon fiscal pentru toate tranzacțiile efectuate, inclusiv pentru cele plătite cu cardul, chiar dacă consumatorul nu solicită acest lucru”. „Cu toate acestea, tranzacțiile cu cardul sunt 100% verificabile și au loc prin sistemul bancar”.
Inițiatori susțin că legea propusă de ei facilitează procedura de cumpărare, promovarea utilizării mijloacelor de plată electronice și reducerea consumului de hârtie. „În contextul dezvoltării tehnologice, utilizarea cardurilor de debit și de credit a devenit un mijloc popular de plată. Încurajarea acestui mod de plată contribuie la securitatea tranzacțiilor, la reducerea riscului de furt și la creșterea transparenței în economie. Prin eliminarea necesității emiterii unui bon fiscal, consumatorii și comercianții pot face mai ușor tranzacții la fel de verificabile din punct de vedere fiscal”, se mai arată în documentul citat.
Se invocă inclusiv nevoia reducerii emisiilor de CO2
Năsui și Simonis afirmă: „Faptul că trebuie să dăm o bucată de hârtie pentru orice tranzacție facem este o birocrație. O birocrație făcută din rațiuni fiscale, pentru a verifica încasările comercianților. Cu toate acestea, tranzacțiile cu cardul sunt 100% verificabile în sistemul bancar, deci rațiunile fiscale de la tranzacțiile cu cash nu se aplică. Eliminarea obligației de a emite bon fiscal în cazul plăților cu cardul poate contribui la reducerea birocrației și la simplificarea proceselor administrative pentru comercianți. Acest lucru ar putea conduce la o eficientizare a activității acestora și la o îmbunătățire a serviciilor oferite consumatorilor”.
Cei doi deputați susțin că eliminarea obligației emiterii bonului fiscal în cazul tranzacțiilor cu cardul contribuie la… „reducerea consumului de hârtie, cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător”. „Acest lucru se traduce printr-o diminuare a resurselor naturale utilizate și a emisiilor de CO2 rezultate prin producerea și transportul hârtiei. De asemenea, poate reduce și costurile comercianților, aceștia nemaiconsumând hârtie pentru tranzacțiile cu cardul”. Năsui și Simonis explică și faptul că „în multe țări dezvoltate, obligația de a emite bonuri fiscale pentru tranzacțiile cu cardul a fost deja eliminată sau relaxată. De exemplu, Suedia și Danemarca”.
CES: legea încalcă drepturile consumatorilor
Ei, bine, avântul progresist al inițiatorilor acestei legi s-a lovit imediat de un aviz negativ emis de Consiliul Economic și Social. CES arată că eliminarea obligației de a elibera bon fiscal la tranzacțiile efectuate cu cardul „afectează dreptul consumatorilor de a solicita înlocuirea sau, după caz, contravaloarea bunurilor cumpărate, în cazurile prevăzute de lege, precum și dreptul de a fi protejat de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor”. În aviz, se precizează că bonul fiscal „poate fi asimilat cu un contract între părți, în sensul că pe acesta se regăsesc prestațiile părților (serviciul prestat ori bunul vândut și prețul achitat”), în timp ce „chitanța de la POS dovedește doar realizarea unui transfer bancar, fără a se ști pentru ce anume”.
CES îi acuză pe inițiatorii legii că au avut în vedere doar interesul statului în a monitoriza tranzacțiile efectuate de comercianți, sub aspectul ordinii financiar-fiscale, dar nu și drepturile consumatorilor. „În măsura în care se elimină obligația de a se emite bonul fiscal, se elimină și obligația de a exista acel bon fie și în memoria electronică a casei de marcat a comerciantului. Neexistând o astfel de dovadă, tranzacția nu va putea fi reconstituită în ceea ce privește obiectul sau bunurile tranzacționate. Astfel, în lipsa bonului fiscal, care conține mențiunile referitoare la bunurile sau la serviciile achiziționate, cumpărătorul nu va putea dovedi că a achiziționat de la respectivul comerciant căruia i se poate adresa cu solicitare de înlocuire sau, după caz, cu solicitare de a i se restitui contravaloarea unui anumit bun cumpărat, pentru că nu se poate dovedi decât faptul că a cumpărat ceva de la acel comerciant, cu valoarea unei sume oarecare, și nicidecum faptul că ar fi cumpărat de acolo chiar bunul defect sau impropriu utilizării”, atrage atenția CES.
De asemenea, Consiliul subliniază că „extrasul bancar nu conține decât mențiunile privind valoarea plății, data, ora, cine a plătit și titularul contului care a primit suma. Extrasul bancar, în cazul plăților cu cardul, nu conține detalii privind conținutul sau contraprestația în mărfuri ori servicii a sumei respective”.
Proiectul intră în dezbatere după data de 12 septembrie
La rândul său, Consiliul Legislativ atrage atenția, în avizul emis, că proiectul de lege „nu precizează soluții tehnice și juridice de acoperire a potențialelor riscuri ce ar putea apărea atunci când bonul fiscal nu ar mai putea fi utilizat ca înscris justificativ prezentat, la cerere, reprezentanților unor instituții de control”.
Nu doar social-democratul Alfred Simonis, în calitate de coinițiator al proiectului de lege, alături de USR-istul Claudiu Năsui, consideră că o astfel de prevedere este benefică. Pe lista susținătorilor inițiativei regăsim și semnătura deputatului PNL George Cristian Tuță, ofițer al UM 0102 în perioada 2016-2018, conform propriului CV. Legea a mai fost semnată de 12 deputați USR, printre care și celebrul Stelian Ion.
Proiectul se află, în prezent, pe masa Senatului, ca primă Cameră sesizată. Comisiile raportoare - cea Economică și cea pentru Buget și Finanțe - au termen ca până pe data de 12 septembrie 2023 să depună raportul comun.