Primele reacții violente ale Brexit nu întârzie să apară, la numai câteva săptămâni de la plecarea oficială a Regatului Unit din blocul comunitar european. Pericolul reluării violențelor naționaliste nord-irlandeze a reizbucnit, în mod ironic, după o divergență provocată de vaccinuri, în urma căreia Uniunea Europeană s-a grăbit să amenințe cu activarea clauzei celui mai controversat punct al acordului Brexit și anume articolul 16 al protocolului pentru Irlanda de Nord, provincie aflată în componența Marii Britanii. Comisia Europeană a anunțat, cu câteva zile în urmă, că ar putea invoca clauza impunerii controalelor asupra exporturilor în Irlanda de Nord – care, spre deosebire de restul teritoriului britanic, rămâne parte a Pieței Unice – pentru a împiedica tranzitul de vaccinuri din Republica Irlanda, țară aflată în UE, în Regatul Unit.
La numai câteva ore după anunț, liderii de la Bruxelles au dat înapoi, speriați probabil de protestele pline de furie declanșate de această amenințare, atât în rândul britanicilor, cât și al irlandezilor. Răul fusese însă deja făcut. Condițiile dureroase ale acordului Brexit, care prevede o graniță deschisă între Irlanda de Nord și Republica Irlanda și controale vamale la frontiera maritimă dintre provincie și restul teritoriului britanic, au început să supureze instantaneu. Premierul nord-irlandez, Arlene Foster, a ripostat pe un ton glacial: „Acesta este un act incredibil de ostil și agresiv al Uniunii Europene!”. Partidul Democrat Unionist (DUP) al Arlenei Foster, formațiune pro-britanică și pro-Brexit, s-a opus din răsputeri noii înțelegeri comerciale dintre Londra și Bruxelles, care solicită controale vamale la anumite bunuri ce sosesc pe teritoriul nord-irlandez din restul Marii Britanii. La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, a amenințat cu nerespectarea acestor controale și, implicit, cu posibila desfacere a înțelegerii comerciale pe care a fost forțat să o încheie în urmă cu mai puțin de două luni de către UE și noua administrație a SUA, ampificând și el tensiunile asupra subiectului. Niciuna dintre aceste reacții nu contribuie la crearea unui cadru pozitiv pentru începutul noii relații dintre UE și Regatul Unit sau la menținerea stabilității politice fragile din Irlanda de Nord. Mai mult, prima victimă a tensiunilor apărute peste noapte ar putea fi chiar cel mai important element din această ecuație: păstrarea unei păci durabile în Irlanda de Nord.
Deocamdată, doar amenințări-graffiti
În zilele care au urmat avertismentului de la Bruxelles, considerat de numeroși analiști și lideri politici o gafă diplomatică de proporții a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o explozie de amenințări la adresa lucrătorilor portuari și a membrilor administrației portuare au apărut sub formă de graffiti pe zidurile și clădirile din Irlanda de Nord. „Toți lucrătorii din port sunt ținte!” și „Fără graniță maritimă irlandeză!”, sunt doar două dintre inscripțiile cele mai populare din aceste zile, în ceea ce pare a fi un atac la adresa înțelegerii încheiate de Johnson cu UE. Campania de graffiti a fost urmată imediat de o declarație a ministrului nord-irlandez al Agriculturii, Edwin Poots, care le-a cerut lucrătorilor portuari din Belfast și Larne să nu mai vină la muncă. Și oficialii UE, care ajută administrația portuară locală la controlul animalelor vii și al produselor alimentare, au fost sfătuiți să rămână acasă. Vinerea trecută, câțiva dintre aceștia s-au întors însă la muncă. Chiar dacă aceste amenințări aparent intimidante nu reprezintă neapărat o reîntoarcere la zilele întunecate ale acțiuniilor paramilitare din timpul celor trei decenii de violențe între unioniștii protestanți pro-britanici și naționaliștii catolici din Irlanda de Nord, ele reamintesc că potențialul exploziv al regiunii poate redeveni rapid o realitate devastatoare. În urmă cu două săptămâni, poliția din Belfast a reușit să oprească la timp aproximativ 24 de indivizi mascați, implicați, potrivit mass-media locale, într-un conflict din cadrul unei grupări paramilitare loialiste pro-britanice.
Amestec exploziv
Irlanda de Nord este încă puternic divizată de politicile de identitate, de viziuni pro-britanice și pro-irlandeze. Din această perspectivă, ultimele evenimente provocate de criza vaccinurilor duc cu gândul la o posibilă simbioză neintenționată între un eventual pericol paramilitar și agenda oamenilor politici, așa cum s-a întâmplat, în mod tragic, în trecut. Deocamdată, parlamentarul DUP Ian Paisley jr l-a avertizat pe Johnson: „Protocolul ne-a trădat și ne-a făcut să ne simțim străini în casa noastră!”. Ceea ce Paisley nu va menționa însă niciodată este faptul că popularitatea DUP este, potrivit unor recente sondaje publicate în „Belfast Telegraph”, în cădere liberă. Unii dintre suporterii săi se îndreaptă spre formațiuni unioniste radicale, iar alții migrează spre Partidul Alianței, de centru. Acest detaliu nu părea foarte relevant până de curând, mai exact până la disputa sarcastică asupra celui care este mai îndreptățit să primească zeci de milioane de doze din vaccinul produs de compania britanico-suedeză „AstraZeneca” – Marea Britanie sau UE. Simțind probabil că poate recâștiga teren de pe urma „naționalismului” declanșat de vaccin, DUP cere acum nici mai mult, nici mai puțin decât abandonarea protocoalelor încheiate de Boris Johnson. De cealaltă parte, extremiștii naționaliști catolici pro-irlandezi din Sinn Fein, care s-au opus Brexitului, spun că DUP culege ce a semănat. „Cei care au luptat pentru Brexit trebuie să accepte acum consecințele deciziei lor!”, a declarat președintele Sinn Fein, Mary Lou McDonald, pentru BBC.
În mod ironic, o dispută pe tema vaccinurilor a devenit un catalizator care riscă să readucă instabilitatea și violențele în Irlanda de Nord.