Conform draftului strategiei puse la punct de Comisia Europeană, și prezentat recent, statele membre vor trebui să reducă risipa alimentară cu 10% în zonele de procesare și producție, iar restaurantele, serviciile alimentare și gospodăriile trebuie să reducă deșeurile alimentare cu 30%. Gospodăriile sunt cea mai mare sursă de risipă alimentară din UE, reprezentând aproximativ 53% din total, potrivit Eurostat. Comisia Europeană s-a angajat ca până la 31 decembrie 2023 să examineze datele privind risipa alimentară furnizate de statele membre în vederea examinării fezabilității stabilirii unui obiectiv la nivelul Uniunii de reducere a risipei alimentare care să fie atins până în 2030 și să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, dacă este cazul, și de o propunere legislativă în acest sens. La acest capitol România nu stă bine deloc, fiind în topul țărilor care aruncă la gunoi cele mai mari cantități de alimente.
Aproximativ 59 de milioane de tone de alimente, circa 131 kg/persoană, sunt aruncate anual în UE. Valoarea acestor alimente este de circa 132 de miliarde de euro (143,5 miliarde de dolari), potrivit datelor UE. Între timp, aproximativ 32,6 milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate în fiecare două zile. Pe lângă consecințele economice și sociale, risipa alimentară este, de asemenea, printre cele mai presante probleme de mediu la nivel mondial, pentru că deșeurile alimentare reprezintă o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cauzate de om și generează 8% din gazele cu efect de seră anual. La nivel european, deșeurile alimentare sunt responsabile pentru 252 de milioane de tone echivalent CO2 sau aproximativ 16% din totalul emisiilor de GES din sistemul alimentar al blocului.
Legislația actuală, un eșec
Legislația UE privind deșeurile care impunea statelor membre să implementeze programe naționale de prevenire a risipei alimentare nu a condus la o reducere suficientă a risipei alimentare, recunoaște Comisia. Țintele propuse prin noua strategie ar însemna un triplu câștig, deoarece nu numai că ar economisi alimente pentru consumul uman, dar ar reduce și impactul asupra mediului al alimentelor și ar ajuta companiile și consumatorii să economisească bani - aproximativ 400 de euro (434 de dolari), în medie, pe an, pentru o gospodărie de patru persoane.
Potrivit datelor UE, 60% din solurile europene sunt degradate, costând blocul comunitar peste 50 de miliarde de euro (54,2 miliarde de dolari) pe an, iar tendința este de așteptat să se înrăutățească. Dacă nu se vor lua măsuri în acest sens, se estimează că omenirea va produce cu aproximativ 40% mai puține alimente peste 20 de ani, în ciuda faptului că se așteaptă ca populația să ajungă la 9,3 miliarde de oameni.
Combaterea risipei nu este o prioritate pentru deputați
Deși în România sunt înregistrate circa 4 milioane de persoane care trăiesc în sărăcie, ea își permite să arunce la gunoi printre cele mai mari cantități de alimente din UE. Aruncăm anual 2,55 de milioane de tone de mâncare, fiind pe locul nouă în UE din acest punct de vedere. Senatul a adoptat în luna octombrie a anului trecut un proiect de lege care reglementează măsurile necesare pentru reformarea cadrului legislativ privind prevenirea și reducerea risipei alimentare, dar de atunci el așteaptă și votul deputaților pentru a fi trimis la promulgat. În cazul în care se va întâmpla acest lucru, operatorii economici vor avea obligația să întreprindă toate acțiunile necesare încheierii de contracte prin care să doneze produsele alimentare înainte de data expirării. De asemenea, se vor îmbunătăți condițiile birocratice pentru organizațiile care preiau alimentele neperisabile de la magazine şi lanțuri alimentare, pentru a ușura și a fluidiza întreaga acțiune de redistribuire a alimentelor. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va realiza o platformă naţională online pentru raportarea, din partea operatorilor economici, a datelor privind risipa alimentară și tot pe site-ul ministerului vor fi publicate anual date relevante cu privire la progresele făcute în acest sens. Guvernului îi va reveni misiunea de a realiza Strategia Naţională de Prevenire şi Reducere a Risipei Alimentare, strategie care va fi actualizată o dată la 5 ani. Obiectivul noului proiect de lege este înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei alimentare până în anul 2030.
Aplicarea actualei legislații privind combaterea risipei alimentare a dus la reducerea ei cu numai 5% începând cu anul 2016, în România, declara în septembrie anul trecut Petre Daea, fostul ministru al Agriculturii.