Românii pot redescoperi plăcerea de a călători în România, pe urmele istoriei, în zone unice în lume, prin frumusețe și valoarea patrimonială. Valea Prahovei a fost zona-vedetă a Carpaților, în ultima sută de ani, după ce familia regală a României a construit stațiunea Sinaia. Dar drumul de la București spre Sinaia poate trece și prin Târgoviște, unde Turnul Chindiei veghează peste secole de istorie a Țării Românești. De la Târgoviște spre Sinaia, drumul ne arată evoluția stilurilor arhitecturale brâncovenesc și neoromânesc, fiecare zonă având elemente de detaliu cu specific local, iar peisajele Subcarpaților sunt magnifice.
Mergând pe urmele Brâncovenilor, din Bucureşti şi împrejurimi, până la Sinaia – aleasă de familia regală de Hohenzollern pentru a deveni staţiune turistică de lux, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea – observăm cum istoria şi-a pus amprenta de netăgăduit pe palatele brâncoveneşti şi pe vechile conace boiereşti. Stilul arhitectural defineşte foarte clar zonele istorice ale României. Muntenia este reprezentată de celebrul stil brâncovenesc, pe care-l putem descoperi la fiecare pas, din Capitală, până în zonele montane. Mergând de la Târgoviște spre Sinaia, la poalele Bucegilor, zona localităților Pietroșița și Moroeni este cea de unde pornește tunelul săpat în munți acum 100 de ani, pentru a lega Curtea Domnească de prima stațiume montană regală, pe calea ferată. Proiectul lansat de regele Ferdinand a fost oprit imediat după cel de-al Doilea Război Mondial și de atunci s-au țesut legende în jurul locului misterios care a fost lăsat în uitare, poate intenționat, ca oamenii simpli să nu ajungă la cunoașterea unei realități mai valorase decât o mină de aur. Legendele create în jurul misterului sunt multe. Zona este foarte ofertantă din punct de vedere turistic. Localitățile din județul Dâmbovița reprezintă refugiul celor care nu mai găsesc locuri de cazare pe Valea Prahovei, în perioadele cele mai aglomerate. În ultimii ani, s-au construit spații de cazare importante, între Sinaia și Târgoviște, la Valea Șipotului, Peștera, Moroeni, Pietroșița și Pucioasa, iar atunci când nici aici nu mai sunt camere libere, turiștii se refugiază la Târgoviște sau chiar la Găești, orașul maestrului Gheorghe Zamfir, de unde pot pleca spre zonele montane, pe circuitele culturale fabuloase din județul Dâmbovița sau la ședințe de SPA cu apă minerală sulfuroasă, la Pucioasa.
Tunelurile abandonate din munți
Varianta oficială a poveștii tunelului din munți spune că acesta a fost săpate prin Bucegi – care ar fi fost cel mai mare din România – nu s-a finalizat niciodată, însă oamenii locului știu că acest tunel era deja funcțional în cel de-al Doilea Război Mondial, dar a fost închis, fără prea multe explicații. Tunelul denumit „Izvor” leagă judeţele Prahova și Dâmboviţa, prin Masivul Bucegi, iar construcția lui a-nceput în anul 1913. CFR a aprobat atunci, din inițiativa regelui Ferdinand, construirea magistralei Târgovişte – Pietroşiţa – Sinaia, și s-a ales varianta cea mai scurtă, prin munte. S-a decis spargerea Masivului Bucegi, în zona „Păduchiosu”, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia. Tunelul are 6 kilometri lungime, construit în line dreaptă şi gândit ca o cale strategică, în contextul istoric al începutului de secol XX, astfel încât să asigure trecerea rapidă şi sigură între Ţara Românească şi Ardeal. Construirea tunelului a-nceput simultan din ambele direcţii, iar locul de străpungere a masivului muntos dinspre Sinaia a fost ales chiar înainte de intrarea în oraş, pe Platoul Izvor, în apropierea cimitirului. Calea de acces trebuia să asigure, în primul rând, transportul petrolier din zona Prahova, până la Bucureşti, fiind foarte aproape de DN 71, care leagă Sinaia de Bucureşti. Lucrările s-au oprit mai întâi în timpul Primului Război Mondial, în 1914, apoi s-au reluat, în 1938, dar tunelul a fost închis definitiv în 1945.
Legătura cu subteranele de la Peleș
Legendele locale de la Pietroșița vorbesc despre o legătură a acestui tunel feroviar cu Peleș și Gara Sinaia, acestea fiind legate, la rândul lor, prin catacombe. Stațiunea regală Sinaia a fost prevăzută, încă de la început, cu o rețea de tuneluri secrete, pentru a se face legătura între Gara Regală, Castelul Peleș, Cazinoul din Sinaia și Hotelul Palace. Tunelul, care are trei metri înălțime și doi metri lățime, a fost construit acum mai bine de o sută de ani, pentru vedetele vremii, dar și cu valoare strategică, în caz de război, asemenea rețelei de tuneluri din București. Practic, prin tunelul gândit pentru calea ferată, de la Pietroșița-Moroeni la Sinaia se putea face legătura între cele mai importante puncte strategice ale României, de la București spre Bucegi, prin Târgoviște.
Vechiul tunel de la Pietroșița-Moroeni este căutat de amatorii de legende și mistere care vizitează zona, chiar dacă nu pot intra în subteran.