Autostrada Soarelui (A2) este una dintre cele mai periculoase şosele din țară. Pe o porțiune de 40 de kilometri de la Drajna la Lehliu, șoseaua de mare viteză este ciuruită de gropi. Pe cei 60 de kilometri din Autostrada București-Ploiești (A3), inaugurați în anul 2012, refugiile, parcările şi benzinăriile continuă să lipsească. În plus, pe ea au apărut denivelări care la o viteză de 120 de km/h fac să trepideze mașinile. Pe Autostrada București-Pitești (A1), rosturile de poduri au devenit un pericol, iar gropile s-au înmulţit.
Autostrada Soarelui este praf
Ultimele reparații făcute pe Autostrada Soarelui au fost în urmă cu aproape trei luni. În martie, inginerii Companiei Naționale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) au ieșit pe teren și au pus muncitorii la treabă. Pe porțiunea de 40 de kilometri de la Lehliu la Drajna s-au peticit gropile. Lucrarea a costat atunci 250.000 de lei, însă autoritățile au dat asigurări că A2 va intra în reparații capitale în cel mai scurt timp.
„Acest proces nu poate fi cuprins într-un calendar foarte exact, ținând cont de momentul declanșării licitațiilor, de numărul de ofertanți, de numărul contestațiilor etc. Dar luând în considerare toate acestea, demararea lucrărilor se va face, cu siguranță, cel mai devreme în luna septembrie", a declarat Cătălin Homor, șeful CNADNR. Termenul anunțat de autorități nu este realizabil, susţin însă specialiștii din Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi.
“Proiectul tehnic va fi gata în luna octombrie-noiembrie. Apoi va începe licitația. Dacă nu vor fi contestații, atunci poate o să avem un câștigător. Lucrările, care vor costa aproape 10 milioane de euro și vor presupune turnarea unui covor asfaltic unitar pe cei 40 de kilometri de la Lehliu la Drajna, vor începe la anul“ - Florin Dascălu, inginer CNADNR.
Până atunci, Autostrada Soarelui va fi în continuare riscantă pentru șoferi, mai ales că are o durată de viață depășită cu şase ani. După cum se prezintă situaţia, lucrările vor începe, cu puţin noroc, cel mai devreme în primăvara lui 2017.
Bucureşti-Ploieşti nu este gata
Autostrada București-Ploiești a fost inaugurată în urmă cu patru ani. Nici acum însă şoseaua de viteză nu este completă.
Autostrada București-Ploiești a costat aproape jumătate de miliard de euro. La patru ani de la inaugurare nu are parcări, benzinării sau refugii.
Deşi lucrările la cei 19,5 kilometri ai tronsonului Bucureşti-Moara Vlăsiei, din care face parte şi „ciotul“ de 6,5 kilometri care ar trebui să facă legătura directă între Bucureşti şi autostradă, au început în mai 2008, nici acum, la aproape şapte ani distanţă, acest prim sector al Autostrăzii Bucureşti-Ploieşti nu este gata. Lucrările la “ciotul” de 6,5 kilometri au început abia în 2012, adică anul în care a fost inaugurată Autostrada Bucureşti-Ploieşti.
Opt ani pentru trei km
Din “ciotul” de 6,5 kilometri sunt aproape gata 3,2 kilometri, în timp ce restul de 3,3 kilometri sunt finalizaţi doar în proporţie de 5%. „CNADNR estimează că pe sectorul cuprins între km 3,3 şi 6,5, traficul rutier va fi deschis în anul 2016“, susţin specialiștii CNADNR. Intrarea pe autostradă se face încă de pe centura Capitalei și nu direct din oraș. După opt ani de când au început lucrările la A3, autoritățile spun că bucata de autostradă de trei km va fi gata abia anul acesta. Asocierea Aktor (Grecia) - EuroConstruct Trading 98 (Romania) a câștigat anul trecut contractul pentru construcția acestei bucăţi de trei km din Autostrada București-Ploiești care intră în Capitală prin zona Petricani. Valoarea ofertei Aktor-Euroconstruct pentru contractul ce vizează și finalizarea nodurilor rutiere de la Moara Vlasiei și de la Şoseaua de Centură este de circa 130 de milioane de lei, 75% din cât estimase la licitație Compania de Autostrăzi.
Autostrada București-Pitești, uitată
Pe Autostrada București-Pitești, construită pe vremea lui Ceaușescu, actuala conducere a CNADNR nici nu a fost în stare să se ocupe de gardurile de protecție sau de repararea rosturilor de la poduri. La o viteză de 120 de km/h, chiar și un șofer experimentat ar putea suferi un accident grav când traversează podurile. Asta pentru că porțiunile dintre rosturile de dilatare și șosea sunt găurite și nu au fost reparate în ultimii ani. Gardurile de protecție din jurul autostrăzii sunt smulse din pământ și, cel mai probabil, au fost duse deja la fier vechi. Animalele din câmp sau din zona pădurii pot oricând pătrunde și provoca accidente pe şosea. Singurele reparații realizate de CNADNR sunt la gropile din asfalt. Compania aşterne un strat nou de asfalt pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, de la km 10 până la km 80, pe mai multe tronsoane. Traficul va fi restricţionat până la finalul lunii iunie.
Master Planul nu a devenit încă lege
Proiectul de lege privind Master Planul General de Transport, documentul care indică priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030 şi care include investiţii totale de 43,5 miliarde de euro, se află deja la Parlament, dar aici a intrat pe o listă de aşteptări. Mai precis, documentaţia ar fi trebuit să intre la Senat, prima cameră consultată, până la sfârşitul lunii martie. Până în noiembrie el ar trebui să devină legea, aceasta fiind o precondiţie pentru accesarea fondurilor europene destinate infrastructurii de transport, alocate în perioada 2014-2020 în cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM).