Budapesta crede că Iohannis a acceptat parţial autonomia 

Budapesta a reacţionat în stil propriu la vizita preşedintelui Klaus Iohannis în secuime. Prezent ieri la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, vicepremie­rul maghiar Zsolt Semjen a interpretat vizita lui Iohannis în Harghita şi Covasna drept începutul unui dialog şi „acceptarea parţială” a ideii de autonomie. 

Vicepremierul maghiar Zsolt Semjen consideră că s-au făcut „paşi importanţi înainte” prin vizita preşe­dintelui Klaus Iohannis în secuime. Oficialul de la Budapesta a apreciat că şeful statului a ascultat „stând drepţi” şi cu „multă stimă” imnul secuiesc cântat de liderii administra­ţiei publice din Harghita şi Covasna la întâlnirea de la Mier­curea Ciuc. Semjen a remarcat şi faptul că preşedintele a primit un steag secuiesc din partea prima­rului Robert Raduly, oferind la schimb un tricolor românesc. Iohannis s-a ferit totuşi să atingă drapelul aşa-zisului Ţinut Secu­iesc, îndemnându-şi consilierii să preia cadoul gazdelor. Deşi preşe­dintele a respins ideea autonomiei pe criterii etnice - o revendicare insistentă a politicienilor maghiari - pe motiv că ar „inhiba dezvoltarea”, Zsolt Semjen a luat partea plină a paharului, mai precis faptul că Iohannis s-a arătat în favoarea descentralizării şi a autonomiei regionale. În opinia vicepremie­rului maghiar, aceste semnale ar reprezenta „începutul unui dialog” pe această temă şi „accep­tarea parţială a ideii de auto­nomie”. Referindu-se la autonomia teritorială, Zsolt Semjen a ţinut să sublinieze că maghiarii din Transilvania nu au cerut „ceva pentru care nu există precedent” în Uniunea Euro­peană. „Nu suntem cetăţeni de rangul doi. Ce se cuvine altora, ni se cuvine şi nouă. Noi, maghiarii, nu am cerut ceva care nu are precedent”, a declarat Semjen, potrivit traducerii asigurate de organizatori. Oficialul de la Budapesta a menţionat că auto­nomia este stipulată în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, iar maghiarii le cer româ­nilor să respecte ceea ce „au promis prin acel document”. Preşedin­tele CJ Covasna, Tamas Sandor, a pledat miercuri pentru auto­nomia zonei locuite preponderent de maghiari în Transilvania. „Noi nu vrem autonomie pe criterii entice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip UE. Dacă vreţi să dau un exemplu, tipul Tirolului de Sud, unde germanii convieţuiesc în pace şi bunăstare cu majoritatea din Italia”, a spus şeful CJ Covasna la întâlnirea cu Klaus Iohannis. 

Un milion de etnici maghiari care trăiesc în afara gra-niţelor Ungariei au solicitat cetăţenie maghiară, după ce Parlamentul de la Budapesta a adoptat, în urmă cu şapte ani, Legea dublei cetăţenii. Vicepremierul maghiar Semjen Zsolt susţine că proiectul de „unificare a naţi­unii maghiare”, început în 2010, a ajuns într-un „punct de turnură”. „Avem solicita-rea cu numărul un milion şi, până în noiembrie, vom avea şi cetăţeanul cu numărul un milion, care va depune jurământul”, a anunţat Semjen.