România a pierdut peste 30 de miliarde de euro în cei zece ani de când a intrat în Uniunea Europeană ca urmare a eliminării plăţii TVA în vamă. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) s-a dovedit total depăşit în lupta pentru stăpânirea fenomenului firmelor fantomă prin care s-au scurs anual 3-4 miliarde de euro, bani care în loc să ajungă la buget au rămas în buzunarele unor şmecheri, inclusiv în ale unor şefi ai Fiscului.
ANAF a fost prea ocupat în ultimii zece ani cu buticarii şi cu proprietarii care-şi închiriază locuinţa ca să mai aibă ochi şi pentru marea evaziune fiscală. În acest timp, evazioniştii s-au organizat în reţele transfrontaliere şi aduc marfă din Uniunea Europeană pe care o vând în România fără să mai achite statului român TVA-ul. Cum? Firmele fantomă sunt ultima verigă pe lanţul TVA, sunt cele care ar trebui să verse TVA la stat, dar sunt de negăsit de către inspectorii fiscali. “ Mecanismul este aşa. Un vânzător din Ungaria vinde o marfă cu 1.000 de euro, de exemplu, unei firme din România. Aceasta o revinde la rândul ei, să spunem tot cu 1.000 de euro, ca să fie mai simplu, plus 240 de lei cât este TVA-ul aferent. A doua firmă plăteşte 1.240 de euro, iar cei 240 de euro care ar trebui să-i dea la buget, nu mai merg pentru că această firmă dispare cu ei. Este o firmă fantomă”, explică Gabriel Biriş, consultant fiscal, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe. Potrivit acestuia, înainte de intrarea în UE era vamă între România şi Ungaria şi atunci TVA-ul se plătea în vamă. Fiscul nu a fost în stare să stăpânească fenomenul firmelor fantomă, care este sursa tuturor problemelor bugetare pe care le avem.
“Ştiţi de ce nu s-a rezolvat? Uitaţi-vă că ultimii trei preşedinţi ANAF sunt fie arestaţi, fie acuzaţi de fapte de corupţie şi evaziune. Politicul la noi s-a implicat nu numai pe partea de cheltuire a banului public, ci şi de formare a veniturilor bugetare. Adică au descoperit că este mai simplu să furi banii înainte să ajungă la buget decât după” Gabriel Biriş, fost ministru de Finanţe
După potcoave de cai morţi
Marea evaziune se face în România cu milioanele de euro şi ANAF acolo trebuie să se focuseze şi să ceară rapoarte mai detaliate, nu să-i pună pe micii contribuabuili care fac facturi de câteva sute de lei să facă tot felul de raportări, spun consultanţii fiscali. “În marea asta de informaţii, ANAF a pierdut complet controlul, atât de multă informaţie este în spatele Formularului 394 că nimeni nu o mai poate folosi. Nu e filtrată în niciun fel, e haotică, e la grămadă, e un gunoi. Mai bine o chestie micuţă, curată şi care serveşte la ceva”, spune Teofil Teaha, consultant fiscal.
Fiscul se face că face ceva util
ANAF are pe site o listă cu firmele declarate inactive, însă aceasta este practic inutilă. „Fiind în format pdf, informaţiile din liste sunt absolut inutile pentru companii. Astfel, firmele sunt nevoite să facă mai multe operaţiuni pentru a putea obţine o bază de date care să poată fi interogată în mod automat de către un soft“, spun consultanţii fiscali. Aceştia susţin că harababura de la ANAF este intenţionat făcută astfel încât marii evazioniştii să-şi poată face nestingheriţi de cap.
100.000 de firme care nu au nici un fel de angajat activează în România. Acestea trebuie împărţite în trei clase distincte – unele care funcţionează pe principul fantomă, o serie de firme care lucrează cu colaboratori externi şi altele care preferă să angajeze la negru.