"2024 a fost şi rămâne un an complicat până la final. Pentru sectorul energetic, încheiem anul cu un număr record de proiecte finalizate, iar asta este cea mai bună veste. De ce? Pentru că doar printr-o producţie mai mare de energie electrică şi de gaz aici, în România, vom reuşi să reducem facturile românilor şi companiilor româneşti. Cum stăm? Prima sursă de producţie de energie electrică sunt acum centralele eoliene, cu 31,8% şi 2.300 MW energie activă. Bate vântul, mai ales în zona Dobrogei, iar asta ne ajută să ţinem de rezerva de apă din lacurile de acumulare şi de stocurile de cărbune şi de gaz. Aşadar, abordăm restul sezonului rece de pe poziţii prudente şi suntem pregătiţi să facem faţă oricăror situaţii: 58,8% grad de umplere lacuri energetice; peste 500.000 de tone stoc cărbune; 73,7% stocuri gaz în depozite (peste 2,4 miliarde de normal metri cubi)", a scris sâmbătă, pe Facebook, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că anul 2024 a mai adus "câteva veşti bune", fiind primul după foarte mulţi în care România a pus în funcţiune aproape 1.200 MW în grupuri noi.
"O nouă promisiune îndeplinită - să depăşim 1.000 MW. E ca la autostrăzi: fiecare MW contează, aşa cum fiecare km contează. Chiar zilele trecute, Dispecerul Energetic Naţional a mai emis acorduri de punere în funcţiune pentru centrale electrice fotovoltaice ale căror putere instalată totală însumează 185 MW", a transmis ministrul.
Nu în ultimul rând, în opinia sa, 2024 este un an record pentru noile capacităţi de stocare în România, datorită investiţiilor private, a fondurilor din PNRR puse la bătaie de Ministerul Energiei, a schimbărilor legislative iniţiate, mai ales prin eliminarea dublei taxări pentru cei care oferă servicii de stocare.
"Astăzi, în România, 12 instalaţii de stocare a energiei sunt deja operaţionale, cu o putere totală de 137,2 MW şi o capacitate cumulată de 269 MWh. Doar zilele trecute, au fost puşi în funcţiune 54 MW în două instalaţii de stocare: IS Câmpia Turzii (Nova Power) şi IS Gălbiori 2 (Monsson). Prin contractele deja semnate din PNRR, vom mai pune în funcţiune în următoarele 24 de luni încă aproape 1.000 MW, iar prin banii obţinuţi din Fondul pentru Modernizare, apel în curs, vom mai avea cel puţin încă 1.500 - 2.000 MW până în 2028. De ce sunt importante capacităţile de stocare în baterii pentru România? Pentru că ele ne permit să avem energie mai multă în sistemul românesc şi atunci când nu străluceşte soarele sau nu bate vântul. Fiecare MW nou înseamnă şansa României de a avea o energie mai sigură, mai ieftină şi mai curată. Bateriile au şi un rol vital în echilibrarea sistemului energetic naţional. Dacă avem în lucru peste 10.000 MW în centrale eoliene şi parcuri solare, trebuie să avem şi capacităţi de stocare pe măsură", a punctat el.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea acestor capacităţi este susţinută, tot cu fonduri PNRR, şi de producţia de baterii româneşti. Primele contracte au fost semnate deja, inclusiv investiţia unică a Lockheed Martin la Oradea, unde se vor produce baterii bazate pe o tehnologie de vârf la nivel mondial. Aceste companii au decis să investească în dezvoltarea, la noi în ţară, a bateriilor, a menţionat şeful de la Energie.
"România trece printr-un proces de transformare în sectorul energetic, care nu mai înseamnă, deşi foarte important, doar securitate şi siguranţă energetică, independenţă sau preţuri mai mici, ci şi transformarea acestui sector într-unul de creştere economică. Cu viziune şi încredere, pentru energia României de mâine - înainte, împreună!", a mai scris Burduja pe pagina de socializare.
AGERPRES