"Când vine vorba de tranziţie verde, trebuie să fim inteligenţi, deci pragmatici. Nu înseamnă să nu ţinem cont de factorii de mediu, dar în acelaşi timp, nu înseamnă să blocăm investiţii vitale pentru securitatea energetică a României. Mă refer aici la hidrocentralele cu grad avansat de execuţie, de 80%, 90%, 98%: Răstoliţa, Bumbeşti-Jiu, Cornetu - Avrig, Amenajarea hidroenergetică de la Paşcani. Acestea într-adevăr ţin de securitate energetică. deci noi nu putem să ne predăm în faţa unor organizaţii nonguvernamentale care vin şi, în mod sistematic, sabotează demersurile statului român de a finaliza aceste investiţii.(...) Anul acesta, ne străduim să terminăm măcar o astfel de investiţie şi ar fi o premieră după 34 de ani, şi anume cea de la Răstoliţa (...) În sectorul energetic pe primul loc e securitatea energetică, să se aprindă becul când apăsăm pe întrerupător. Pe locul doi e să avem un preţ competitiv al energiei, pentru că altfel se alege praful de energie, de dezvoltare, de locuri de muncă. Şi în al treilea rând abia, energie verde, un aer mai curat. Ţinem la asta, dar nu putem compromite celelalte două deziderate",a subliniat ministrul de resort .
În viziunea oficialului, Planul României privind tranziţia verde "este unul inteligent".
"De ce spun asta? Pentru că noi ne-am făcut următorul calcul: ne asumăm să ne decarbonizăm sistemul energetic şi, în general, economia. Deci, trebuie să mai închidem din capacităţile pe cărbune, dar am spus răspicat că nu putem să închidem capacităţi de cărbune, de producţie în bandă sau flexibilă, fără să punem ceva similar în loc. Şi atunci, pe termen scurt şi mediu, lucrăm la grupuri pe gaz. Asta înseamnă undeva la 3.500 de megawaţi - de la Mintia 1.700, la Işalniţa 850, Turceni 475, plus CET-urile care se modernizează la Arad, Craiova, Constanţa, Râmnicu Vâlcea. Urmează şi în Bucureşti. Pe termen mediu si lung, solar, eolian, dar foarte important, energie nucleară. Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, unde calendarul este ferm 2031-2032 plus, între timp, până în 2029, retehnologizarea Unităţii 1 şi prelungirea cu încă 30 de ani", a afirmat Burduja.
Acesta a punctat faptul că valoarea totală a investiţiilor din sectorul energetic, finanţate în ultimul an, depăşeşte 22-23 de miliarde de euro.
"În Ministerul Energiei, gestionăm fonduri destule. Nu banii sunt o problemă sau nu mai sunt o problemă pentru România, pentru că, făcând un calcul simplu, avem undeva la 16 miliarde de euro, 17 miliarde de euro PNRR, plus Fondul pentru modernizare. Noi, în ultimul an de zile, am reuşit să semnăm contracte pentru producţie de energie verde, pentru reţele de distribuţie şi de transport al energiei, pentru reţele de transport gaze. Pentru stocare, urmează în două săptămâni. Deci, am reuşit să punem undeva la 13-14 miliarde de euro la bătaie, iar mediul privat a răspuns pozitiv şi a pus la rândul său o contribuţie proprie, astfel încât, în total, investiţiile din sectorul energetic finanţate în ultimul an de zile depăşesc 22-23 de miliarde de euro (...) Sigur, în timpul zilei, unde avem o provocare şi noi am mai vorbit despre asta, este în zona de stocare. De ce? Pentru că seara când mergem acasă creşte consumul, nu avem suficientă producţie, ne lipseşte producţia de energie solară din timpul zilei. Dacă e foarte cald, nici vântul nu ne ajută, deci energia eoliană, şi atunci pot apărea aceste dificultăţi", a spus Sebastian Burduja.
Oficiali din ministere şi instituţii participă, marţi, la conferinţa cu tema "Schimbările climatice - Marile provocări, marile riscuri", organizată de Antena 3 şi Administraţia Naţională de Meteorologie RA
AGERPRES