Costul banilor proveniți din bănci rămâne ridicat pe măsură ce inflația persistă în economia SUA și în restul lumii.
La nivelul Uniunii Europene, analiștii constată că scăderea inflației este mai lentă decât anticipările; astfel, băncile centrale întârzie ieftinirea împrumuturilor așteptând o scădere constantă a inflației din sectorul serviciilor. Potrivit previziunilor de primăvară ale Comisiei Europene, este posibil ca unele state membre să adopte măsuri suplimentare de consolidare bugetară, ceea ce ar putea influența creșterea economică în 2025. O revenire a încrederii s-ar putea traduce și în diminuarea înclinației spre economisire, ceea ce ar putea stimula o creștere a consumului și o redresare a investițiilor imobiliare.
„Permacriza” și „policriza” (crizele multiple și permanentizarea acestora) au provocat o precauție excesivă în rândul antreprenorilor și managerilor de companii.
Deocamdată, încrederea provine doar din resurse proprii - pe de o parte - și dintr-un optimism antreprenorial, pe de altă parte. Dar economia reală are nevoie și de politici publice care să reducă incertitudinea și să sporească încrederea întreprinderilor și a consumatorilor. La nivelul economiei autohtone, peste o treime (34%) dintre managerii români se declară relaxați, în ciuda contextului internațional, a crizei forței de muncă și a intrării în vigoare a măsurilor fiscale. Cum e de așteptat, cele mai optimiste sectoare sunt cele ce s-au bucurat de dezvoltare în ultimii ani: sectorul serviciilor, IT, construcțiile și comerțul. Pesimismul este mai prezent în agricultură, energie și industrii, toate trei fiind puternic afectate de înlănțuirea crizei pandemice, a crizei energiei și a celei generate de războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, studiile de piață arată o creștere a gradului de optimism cu privire la economia românească, în contextul în care crește de la an la an reziliența și gradul de încredere a antreprenorilor români în capacitatea de dezvoltare atât a lor, cât și a economiei românești.
La originea acestui ușor optimism s-ar afla semnele pozitive la nivel de indicatori macroeconomici - anunțurile cu privire la creșterea PIB (România a depășit Ungaria la PIB/capita) și scăderea inflației - dar și starea de spirit din economia reală, acolo unde se poate constata o vivacitate în căutarea de soluții și oportunități de dezvoltare.
Valoarea indicelui care determină nivelul de încredere în economie a managerilor români a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani, de 52,5, arată cel mai recent studiu CONFIDEX.
Pe fondul scăderii inflației, al creșterii PIB-ului și al unui optimism crescut al mediului de afaceri autohton și internațional, ponderea managerilor care se declară optimiști cu privire la starea economiei românești a urcat până la 34%, față de 26%, în semestrul precedent; totuși, 38% dintre aceștia rămân precauți. Potrivit analiștilor CONFIDEX, cifrele exprimă nivelul de reziliență, flexibilitate și adaptabilitate al mediului de business românesc la schimbările abrupte ale condițiilor de piață cu care s-au confruntat din ultimii ani.
La nivel global, chiar dacă se observă o divergență între rezultatele economice reale și ritmul piețelor financiare, pe măsură ce piețele de valori cresc chiar și în țările cu un avans economic slab și cu politici monetare stricte, încrederea gospodăriilor și a întreprinderilor este în creștere în întreaga lume, în ciuda incertitudinii sporite cauzate de schimbările geopolitice și de politica internă volatilă. Analiștii sunt de părere că, în acest context, băncile centrale trebuie să rămână concentrate pe restabilirea stabilității prețurilor, iar guvernele să dea mai multă atenție consolidării bugetare și stimulării creșterii economice.
Iar provocarea cu care se confruntă guvernul în acest an multielectoral este de a dezvolta un cadru de politici publice care să reducă incertitudinea și să sporească încrederea întreprinderilor și a consumatorilor.