Acesta se numește Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC), entitate care se ocupă cu arbitrajul și care își are sediul într-o zonă liberă din Insulele Cayman. Dezvăluirea a fost făcută de Grupul pentru Investigații Politice, care notează faptul că firma pentru care lucrează fosta judecătoare nu plătește nici un fel de taxe. Culmea este că, după excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a dus o campanie publică furibundă pentru „neutralizarea offshore-urilor” și „recuperarea banilor sifonați prin offshore-uri”.
Potrivit Grupului de Investigații Politice (GIP), condus de Mugur Ciuvică, în luna martie a acestui an, fosta judecătoare Camelia Bogdan s-a angajat cu „normă întreagă” la compania Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC), informația fiind publică, pe contul de linkedin a judecătoarei excluse de două ori din magistratură. Noul angajator al Cameliei Bogdan este o companie offshore de arbitraj din Insulele Caiman, înființată în luna iulie a anului 2018, dar care a început, la modul concret, să funcționeze abia în luna ianuarie a acestui an.
Potrivit sursei citate, compania offshore în cauză activează în domeniul „soluționării disputelor comerciale”. „Există o competiție între principalele paradisuri fiscale din Caraibe (Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman), pentru a se impune pe piața serviciilor de arbitraj. Firmele de arbitraj din paradisuri fiscale oferă părților interesate de astfel de servicii posibilitatea de a ocoli instanțele naționale (în cazul firmelor de arbitraj înregistrate în Caraibe e vorba, în principal, de ocolirea instanțelor din Statele Unite), garantează secretul procedurilor de arbitraj, oferă facilități fiscale. Comisioanele firmelor care oferă servicii de arbitraj sunt foarte mari. Fiind înregistrată în Cayman, firma la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește taxe pentru aceste comisioane”, scrie Grupul de Investigații Politice.
Teritoriu neplătitor de taxe
Sediul social al Cayman International Mediation and Arbitration Centre este P.O. Box 1075, 3rd Floor, 90 Church Street, George Town,Grand Cayman, KY1-9006, Cayman Islands (VEZI FOTO). Ei bine, 90 Church Street este adresa uneia dintre așa numitele „zone libere” din Insulele Cayman. Nenumărate firme offshore își au sediul social în această clădire cunoscută sub numele de Strathvale House. Companiile încorporate în zonele libere din Cayman nu plătesc taxe pe profit, taxe pe câștiguri de capital, taxe pe venituri individuale, taxe vamale șamd.
GIP precizează că „fondatorii și directorii CIMAC sunt Ian Paget-Brown și fiica acestuia, Megan Paget-Brown. Cei doi sunt avocați în Insulele Cayman și se mândresc cu «peste 30 de ani de experiență în industria offshore, în principal în Insulele Cayman, dar și în Insulele Virgine Britanice, Isle of Man, Gibraltar și Guernsey»”.
Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. Numărul offshore-urilor înregistrate aici (peste 100.000) este mai mare decât numărul locuitorilor. Insulele Cayman ocupă locul 2 în lume (după Insulele Virgine Britanice) în clasamentul statelor și teritoriile care ajută companiilor multinaționale să nu plătească taxe (Corporate Tax Haven Index) realizat de organizația internațională Tax Justice Network.
Deficiențe majore în sancționarea spălării banilor
Potrivit Tax Justice Network, Insulele Cayman aduc anual un prejudiciu de peste 83 miliarde de dolari statelor în care companiile înregistrate în Insulele Cayman ar fi trebuit să plătească taxe. Conform aceleiași surse, Insulele Cayman sunt una dintre principalele destinații pentru ascunderea și spălarea banilor.
Astfel, începând din 13 martie 2022, Uniunea Europeană a introdus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor, constatând că are deficiențe majore în privința regimului de sancționare a spălării banilor. Lista conține state și teritorii considerate de Uniune Europeană cu mare risc în privința spălării banilor. Între altele, Insulele Cayman nu au un regim de declarare a beneficiarilor reali ai companiilor înregistrate în această jurisdicție și nu anchetează și nici nu sancționează cazuri de spălare a banilor. Pe aceeași listă se mai află state ca Yemen, Panama, Uganda sau Coreea de Nord. Insulele Cayman sunt, de asemenea, pe lista jurisdicțiilor monitorizate intens de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (Financial Action Task Force), organizație internațională pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
Cum declara ex-judecătoarea război firmelor offshore
Grupul de Investigații Politice mai dezvăluie faptul că una dintre obsesiile fostei judecătoare Camelia Bogdan, după excluderea din magistratură, a fost „lupta împotriva firmelor offshore”. În acest sens, „în august 2017, la câteva luni de la decizia CSM de a o exclude din magistratură pentru că în timp ce judeca Dosarul ICA primise bani de la o parte din dosar, Camelia Bogdan anunța că vrea să înființeze „o asociație de investigatori care să se ocupe de «aducerea la bugetul de stat a banilor sifonați prin offshore-uri»”, se arat în investigația GIP.
Interesant este că, în aceeași lună, Camelia Bogdan a acuzat, într-un interviu, SRI și SIE că refuză să aducă „la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri” și afirma că „structurile controlează firme offshore”. Apoi, în noiembrie 2017, fosta judecătoare semna o inițiativă cetățenească, lansată în Franța, pentru „neutralizarea firmelor offshore”.
După care, în aprilie 2018, Camelia Bogdan se declara „un judecător periculos pentru mafie” pentru că a „considerat necesar ca toţi judecătorii care pronunţă ordonanţe de plată şi permit transferul produsului infracţiunii în offshore prin această procedură să ia la cunoştinţă despre pericolul săvârşirii unor eventuale fapte de spălare de bani.”