După ce SRI a fost reintrodus în anchetele penale, iar abuzul în serviciu a rămas fără prag, în ciuda numeroaselor decizii ale CCR prin care se impunea acest prag, avocații riscă să nu-și mai poată exercita profesia și să nu-și mai poată apăra clienții (inculpați sau chiar victime) dacă nu au „binecuvântarea” serviciilor de a avea acces la informațiile clasificate. Un fost judecător numește această modificare drept „rușinoasă”, menită să „pună cruce dreptului părților de a-și alege singure avocatul care să le reprezinte”.
„Minunile” din legea votată, luna aceasta, de Camera Deputaților, prin eliminarea tuturor amendamentelor adoptate la Senat, ating zona absurdului. Guvernul României a inițiat, iar Parlamentul a achiesat, fără nicio tresărire, la adăugarea, în cuprinsul articolului 347 al Codului de procedură penală, după alineatul al zecelea, a încă două noi alineate.
Primul dintre acestea reglementează faptul că „dacă urmează a fi administrate probe ce conțin informații clasificate, instanța solicită autorității competente, de urgență, declasificarea sau trecerea acestora la un nivel inferior de clasificare și, după caz, acordă apărătorilor părților și ai persoanei vătămate accesul la informațiile clasificate, condiționat de deținerea autorizației de acces prevăzută de lege”.
Mai departe, același alineat mai instituie că „dacă aceștia (avocații – n.red.) nu dețin autorizația de acces prevăzută de lege, iar părțile sau, după caz, partea vătămată, nu-și desemnează un alt avocat care deține autorizația prevăzută de lege, instanța ia măsuri pentru desemnarea unor avocați din oficiu care dețin această autorizație”.
Fost judecător: S-a pus cruce dreptului de a-ți alege singur cine să te apere
Cunoscutul avocat Adrian Toni Neacșu, fost judecător de penal și ex-membru al Consiliului Superior al Magistraturii, arată că, în legătură cu aceste modificări aduse Codului de procedură penală, „organele profesiei de avocat, de altfel atât de bine reprezentate politic în Parlament, au ratat iar șansa de a opri slăbirea funcției de apărare în procesele penale”. „Printre modificările rușinoase aduse Codului de procedură penală se află și aceea potrivit căreia avocații care mai doresc să își exercite profesia în materie penală sunt obligați să obțină certificatul ORNISS, cel dat de SRI, dacă printre probe se află și informații obținute prin mandate de siguranță națională. În caz contrar, avocatul ales este înlocuit de un avocat din oficiu care deține acest certificat”, precizează reputatul jurist.
Conform lui Neacșu, „cam aici punem cruce dreptului părților în procesul penal de a-și alege singure avocatul și de a fi apărate de cine își doresc. Avocații devin și ei «mici parteneri de nădejde» ai serviciilor secrete, pentru că trebuie să te porți frumos pentru a putea fi premiat cu autorizarea necesară”.
În coliziune flagrantă cu Legea 51/1995 și cu Constituția
Aceste reglementări intră în contradicție totală cu articolul 24 din Constituția României, conform căruia „dreptul la apărare este garantat” și căruia „în cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un avocat ales sau desemnat din oficiu”.
Însă reglementările nou-introduse se bat cap în cap și cu articolul 2 din Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Acest articol statuează că „în exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic”, că „avocatul promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului”, că „avocatul are dreptul să asiste și să reprezinte persoanele fizice și juridice în fața instanțelor autorității judecătorești și a altor organe de jurisdicție, a organelor de urmărire penală, a autorităților publice și în fața altor persoane fizice și juridice, care au obligația să permită și să asigure avocatului desfășurarea nestingherită a activității sale, în condițiile legii”, că „orice persoană are dreptul să-și aleagă avocatul în mod liber” și că „în exercitarea dreptului la apărare, avocatul are dreptul și obligația de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiție, pentru un proces echitabil și într-un termen rezonabil”.
Cum poate un vinovat să scape de condamnare sau un nevinovat să se ducă la pușcărie, dacă la mijloc e vorba de securitatea națională
Certificatul ORNISS, instituit obligatoriu pentru avocați, nu este, însă, cea mai gravă modificare adusă acestui articol 347 din Codul de procedură penală. Un alt paragraf introdus în lege, cel cu numărul 12, votat de Parlament, arată că: „După consultarea autorității competente (SIC!), instanța, prin încheiere, poate refuza accesul la informațiile clasificate, dacă acestea ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea securității naționale ori a unui interes public important”. Nu se explică în lege ce se înțelege prin „interes public important”.
Dar, „în acest caz, informațiile clasificate (care pot dovedi vinovăția unei persoane sau nevinovăția sa – n.red.) nu mai pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei”. Orice comentariu suplimentar este de prisos.