Pentru a afla cât de curat este aerul pe care în respiră - mai ales că acest gaz toxic este a doua cauză de producere a cancerului pulmonar, după fumat -, forul legislativ este dispus să plătească aproape 270.000 de lei, fără TVA. Administratorii clădirilor cu acces public sunt obligaţi din 2023 să ia măsuri de limitare a concentraţiei de radon, conform unei reglementări emise de Ministerul Dezvoltării la sfârșitul anului trecut. Casa Poporului este a doua cea mai mare clădire din lume după Pentagon, iar dimensiunile sale sunt impresionante: lungime - 270 m, lăţime - 245 m, înălţime - 84 m (peste cota 0), adâncime 16 m (sub nivelul solului), suprafaţa construită la sol - 73.615 mp.
Pentru anul în curs, Camera Deputaților mai are prevăzută o investiție majoră care are legătură cu reducerea riscului de expunere la radon. Este vorba despre construirea unui „sistem de cogenerare de înaltă eficiență, care să asigure necesarul pe bază de energie termică și de apă caldă menajeră, respectiv de energie electrică pentru autoconsum, pentru imobilul Palatul Parlamentului”. Pentru aceasta, s-a dispus organizarea unei licitații în vederea achiziționării studiului de fezabilitate, iar în documentele licitației se precizează că „cerințele pentru monitorizarea, controlul și reducerea expunerii la radon au fost propuse având în vedere riscurile de sănătate cauzate de acumulările de radon din clădiri, cât și cadrul legislativ din România”.
Este prezent în toate locuințele
Radonul, numit și „ucigașul tăcut”, este un gaz radioactiv inodor şi incolor, care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ, iar la temperaturi scăzute sub punctul de îngheţ (-71°C) are o culoare fosforescentă. El este prezent în toate locuinţele, în diferite concentraţii, fiind considerat o cauză majoră pentru apariţia cancerului la plămâni. Din punct de vedere ştiinţific, radonul este un element chimic cu simbolul Rn şi numărul atomic 86. Creşterea concentraţiei de radon în atmosferă anunţă și apropierea unui cutremur. În perioada 2006 şi 2020, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare a măsurat nivelul de radon din peste 11.000 de clădiri reprezentând instituţii publice şi case de locuit, iar rezultatele au arătat că acest gaz toxic era prezent în trei sferturi din spaţiile interioare.
Potrivit studiilor realizate, Transilvania este zona cea mai expusă la creşteri ale radonului în aer. De asemenea, mai expuse sunt și aglomerațiile urbane, iar Bucureștiul face parte din această categorie. Sursa principală a radonului în aerul din interiorul clădirilor o constituie solul, iar alte sunt reprezentate de materialele de construcție şi apa de uz casnic.
Opacitate maximă, la noi
Uniunea Europeană a stabilit în Directiva CE 2013/59/Euratom obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Naţional de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu şcoli, grădiniţe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii. Datele colectate în urma acestor analize nu au fost niciodată făcute publice de autorități, deși ele ar trebui cunoscute de opinia publică, având în vedere impactul negativ major pe care îl are radonul asupra sănătății populației.
Radon depistat în școli
Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, și ale cărui rezultate au fost publicate în 2021, reabilitarea termică a clădirilor crește nivelul de radon. Studiu mai arătat că din 400 de școli verificate, 20% au înregistrat un nivel al radonului peste limita admisă. „Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3 de aer (Becquerel este unitatea de măsură în Sistemul Internațional a radioactivității), iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi”, arată UBB.