În episoadele anterioare ale serialului „România - Zece ani de NU E” v-am arătat cât de multe șanse am pierdut din pricina unor politicieni incompetenți. În ultimul episod este corect să facem o sinteză și pentru „CE E”, după un deceniu, să vorbim și despre lucrurile pe care totuși le-am obținut.
„Cerem Uniunii Europene, doamnei Merkel: «Respectați-ne!». Dacă nu, plecați de aici, plecați de aici cu toții, ne-ați jefuit, nu ne mai călcați în picioare!”, sunt vorbele unui mic întreprinzător din România, Vasile Pescaru. Și nu e doar o voce izolată, ci pare să fie glasul unei însemnate părți din populație. Unele date arată că 60% dintre conaționali cred că astăzi o duc mai rău decât la aderare. Iar Uniunea a devenit, pentru unii, din salvatoare, în cauza tuturor nenorocirilor. Pe fondul incompetenței clasei politice care nu a știut să absoarbă inteligent fondurile europene, românii devin din ce în ce mai eurosceptici. Totuși nu e cinstit să fie așa, crede comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Crețu: „Cred că România nu are alte variante decât calea euro-atlantică. Trebuie să luptăm cu acest populism și să încercăm să vedem și lucrurile bune, pentru că eu cred că trebuie să nu luăm doar câteva exemple greșite, de fraudă, ci trebuie să vedem imaginea de ansamblu, ce s-a realizat și ce a câștigat fiecare dintre noi în acești ultimi zece ani”. Și, într-adevăr, câștigurile par a depăşi cu mult pierderile.
Locuri de muncă mai bine plătite
La începutul anului trecut, Ministerul Fondurilor Europene, preluând modelul altor state membre, a realizat un studiu prin care își propunea să vadă ce impact au avut miliardele europene alocate țării noastre în perioada 2007-2013. Și, cu toate stângăciile noastre, nu am pierdut chiar totul. Banii de la Bruxelles s-au simțit în economia națională. Fără ei nu am fi ieșit din criza economică nici în 2013, nici în 2014, ani în care am absorbit ca prin minune şase miliarde de euro și am reuşit să avem astfel, într-un final, creştere economică. Produsul Intern Brut al României din perioada 2008-2015 ar fi fost, fără sumele de la UE, cu 10% mai mic. Asta înseamnă că aderarea s-a simţit într-un fel sau altul în buzunarul românului. Şi asta pentru că a avut de ales între mai multe locuri de muncă și mai bine plătite. Se estimează că fondurile atrase au scăzut rata şomajului cu cel puțin 3% doar în 2015. În perioada 2008-2015 se estimează că salariile au crescut cu 25% față de cât ar fi fost în varianta în care nu am fi avut statutul de membru. Banii obținuți în plus la salariu de noi au fost meritați. Căci am devenit în ultimii zece ani mai muncitori și mai productivi cu cel puțin trei procente.
Că am dus-o mai bine o arată un alt calcul, cel referitor la PIB-ul țării pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare: dacă în 2007 acesta reprezenta 41% din media europeană, acum suntem la 57%. Prin urmare, recuperăm din decalajul față de vecinii din Vest. În conturile a peste 8.000 de firme, după ce au semnat contracte de finanțare, au ajuns 14 miliarde de lei, bani europeni pe care nu i-am fi văzut niciodată altfel.
Cercetarea românească reînvie
După o perioadă neagră a cercetării românești, începută imediat cu anul 1990, statutul de membru al Uniunii ne-a dat o șansă nesperată: să ne punem din nou mintea la contribuție în sprijinul umanității. Cercetarea a primit o gură de oxigen printr-un proiect de importanță capitală pentru întreaga lume: laserul de la Măgurele. Este poate cel mai important proiect de studiu științific din istoria României. Cu 300 de milioane de euro de la Bruxelles s-a ridicat lângă București cel mai mare laser de pe Planetă, de o mie de ori mai puternic decât orice este acum pe Pământ. Vom avea ocazia să fim țara care va găsi leacul pentru cancer, una dintre posibilele descoperiri preconizate că s-ar putea realiza după ce programul devine operațional. Chiar dacă în urmă cu zece ani acest proiect părea mai mult o utopie, iată că astăzi clădirile sunt gata, au trecut toate testele și cea mai mare parte din componentele laserului au fost deja montate. De anul viitor se preconizează că vor începe testele, iar din 2019 se va da startul cercetării propriu-zise.
O șansă pentru primarii harnici
E adevărat că cele mai multe sate românești au rămas de căruță, fiind lipsite și acum, după zece ani, de condiţii minimale. Totuși, fondurile europene au fost o șansă nesperată pentru edilii care au știut să profite și au făcut investiții inteligente. Un exemplu este în comuna Dudeștii Noi din Timiș, unde Alin Nica, un tânăr care avea 23 de ani când a câștigat alegerile, s-a apucat de treabă imediat, convins că satul lui, o localitate cu ulițe înfundate, va trebui să intre odată cu țara în secolul XXI. În câțiva ani, cu zece milioane de euro de la Bruxelles, și-a scos comuna din epoca lui Ștefan cel Mare. Astăzi, fiecare casă din localitate are canalizare, apă potabilă și prin fața tuturor ogrăzilor trec drumuri asfaltate. Vestea schimbării la faţă a comunei s-a dus imediat și investitorii au fost atrași un magnet. Dacă în 2004 erau doar 12 firme în localitate, majoritatea buticuri sătești, astăzi sunt 150 de companii mici și mijlocii. Cea mai importantă e o fabrică de mobilă cu 750 de angajați. Cazul de la Dudeștii Noi ne arată limpede că România ar fi putut arăta mult mai bine cu ajutorul fondurilor europene dacă am fi știut să le administrăm responsabil, așa cum a făcut-o primarul Alin Nica. Dacă nu am fi pierdut miliarde de euro pentru că nu am știut să le accesăm, dacă am fi făcut numai investiții fiabilem, care să creeze locuri de muncă și să fie profitabile pe termen lung, dacă guvernele din trecut și-ar fi făcut treaba la timp...
Câștigurile României în UE
Ministerul Fondurilor Europene a estimat, în 2016, că România a obținut o serie întreagă de beneficii pe care le-ar fi ratat dacă nu ar fi fost membră a UE. Iată cele mai importante constatări:
1. creștere economică în anii 2013 și 2014 datorită fondurilor europene
2. o rată a șomajului cu 3,1% mai mică
3. creștere de 25% a salariului mediu (cumulat pentru perioada 2008-2015)
4. exporturi cu 3% mai mari
5. productivitatea muncii a crescut cu 3,1%
6. peste 8.219 de firme sprijinite financiar cu 14 miliarde de lei, fonduri europene
7. 41.000 de locuri de muncă nou-create
8. cifra de afaceri medie pe societate comercială a crescut cu 64% (la nivelul anului 2015, raportat la 2006)
9. finanţarea unor domenii de tradiţie, care în alte condiţii nu ar fi avut nicio şansă
În exercițiul bugetar 2014-2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 42 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.
Guvernul PSD-ALDE și-a propus în cadrul programului de guvernare accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (92,3 miliarde lei) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.