Pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului „Modernizarea canalelor navigabile ale Dunării: Canal Dunăre - Marea Neagră şi Canal Poarta Albă - Midia - Năvodari în vederea creşterii siguranţei navigaţiei”, Ministerul Transporturilor a pregătit un proiect de Hotărâre de Guvern care a fost pus în dezbatere publică. Canal Dunăre - Marea Neagră are o lungime de 64,4 km, iar Canal Poarta Albă - Midia- Năvodari, 27 km, la care se mai adaugă 5 km ramura Luminița. Proiectul de modernizare al celor două canale este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG nr. 666/2016. Ulterior, aceasta a fost modificată prin HG nr. 1312/2021 pentru aprobarea Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030. Investiția se află pe rețeaua de transport intermodal de interes european TEN-T (Rin - Dunăre).
Cauzele care au generat deteriorarea
Studiul de fezabilitate are la bază expertizele tehnice realizate în ultimii ani pentru drumurile, podurile, taluzurile, construcțiile şi amenajările hidrotehnice existente pe cele două canale. Printre cauzele care au generat deteriorarea lucrărilor se numără: acțiunea valurilor produse de vânt şi de circulația navelor şi convoaielor cu viteze mai mari decât cele luate în considerare la proiectare; variațiile rapide ale nivelului apei din canal; creșterea vegetației şi a arbuștilor pe taluzuri; drenarea necorespunzătoare a apei etc. Totuși, la aproape 40 de ani de la darea în folosință a Canalului Dunăre - Marea Neagră, problemele principale sunt reprezentate de apariția ravenelor pe anumite zone ale malurilor şi de căderea blocurilor de piatră din taluzuri. Circa 50% din volumul de piatră brută care alcătuiește carapacea apărării de mal a secţiunii dintre cele două ecluze ale canalului nu se mai regăsește în amplasament, fiind necesară completarea la profilul iniţial, arată Ministerul Transporturilor.
Una dintre cauzele deteriorării malurilor este sustragerea de bolovani din apărările de mal, sau rearanjarea acestora ca locuri de pescuit (scaune, trepte, reazeme) de către localnici, se arată în proiectul de hotărâre.
Canalul Dunăre - Marea Neagră, în cifre
Canalul Dunăre - Marea Neagră uneşte portul Cernavodă cu portul maritim Constanţa, scurtând cu aproximativ 400 km ruta navelor dinspre Marea Neagră spre porturile dunărene din Europa Centrală. Construcția canalului a durat aproximativ 8 ani, canalul fiind inaugurat oficial în 1984. Canalul este accesibil navelor fluvio-maritime autopropulsate de până la 5.000 de tone, având o lungime de până la 138 de metri, o lăţime de 16,8 metri şi un pescaj de 5,5 metri. Pe canal pot circula simultan, în ambele sensuri convoaie cu 6 barje, având în total până la 18.000 de tone, cu o lungime maximă a convoiului de 296 de metri, o lăţime de 22,8 metri şi un pescaj de 3,8 metri. În conformitate cu standardele CEE-ONU, Canalul Dunăre - Marea Neagră se înscrie în clasa a VI-a de canale interioare, cea mai înaltă clasă internaţională pentru astfel de construcţii. Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari reprezintă ramura de nord a canalului principal şi face racordul cu zona Midia a portului Constanța şi portul Luminița - Tașaul.
Strategie pentru dezvoltarea transportului naval
Având în vedere problemele foarte multe legate de transportul naval, care vizează atât șenalul navigabil, cât și infrastructurile hidrotehnice, serviciile de transport de marfă și pasageri, cele legate de siguranța traficului etc., Ministerul Transporturilor a propus elaborarea unei strategii de dezvoltare a transportului naval, care va completa prevederile Planului investițional. Analiza se va concentra asupra modului în care România poate îmbunătăți performanța de mediu a navelor și porturilor, ținând seama de cerințele la nivelul UE, inclusiv prin alimentarea navelor cu combustibili curați și ecologizarea operațiunilor portuare (emisii, zgomot etc).