Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritatea a constatat încălcarea legislației privind concurența, precum și a prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene.
Potrivit Consiliului Concurenței, băncile participante la procedura de fixing ROBOR și-ar fi coordonat comportamentul prin schimbul unor informații confidențiale și strategice referitoare la nivelul dobânzii de referință, afectând independența cotațiilor care ar fi trebuit să fie transmise în mod autonom.
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată pe constatarea încălcării regulilor de concurență”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Cea mai mare amendă, aplicată Băncii Transilvania
Cea mai severă sancțiune a fost aplicată Băncii Transilvania, care va trebui să achite 875,74 milioane de lei. În plus, instituția a primit o amendă suplimentară de 85,03 milioane de lei pentru fapte atribuite OTP Bank România, bancă preluată între timp de grupul BT.
Lista sancțiunilor continuă cu:
- Banca Comercială Română (BCR) – 577,36 milioane lei;
- Raiffeisen Bank România – 442,49 milioane lei;
- UniCredit Bank – 431,03 milioane lei;
- BRD – Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei;
- ING Bank România – 405,91 milioane lei;
- CEC Bank – 332,98 milioane lei;
- Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei;
- Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei;
- Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei.
Cum ar fi influențat băncile nivelul ROBOR
Autoritatea de concurență susține că, în timpul procedurii de fixing, băncile și-au ajustat comportamentul în funcție de cotațiile transmise de concurenți, deși acestea ar fi trebuit să fie independente.
Consiliul Concurenței subliniază că independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde numărul tranzacțiilor efective este redus și nu poate constitui singur un indicator relevant pentru piață.
Rezultatul fixingului ROBOR este utilizat la calculul dobânzilor pentru anumite tipuri de credite. Astfel, orice variație a indicelui poate avea efecte directe asupra costurilor suportate de debitori.
„Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a explicat Bogdan Chirițoiu.
Investigația a început în 2022
Ancheta Consiliului Concurenței a fost lansată la finalul anului 2022 și a parcurs toate etapele procedurale, inclusiv procesul de cooperare și avizare cu Comisia Europeană, având în vedere că autoritatea a constatat și încălcarea normelor europene în domeniul concurenței.
Băncile sancționate vor avea la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri menite să elimine practicile considerate anticoncurențiale. Aceste măsuri vor trebui aprobate de Consiliul Concurenței.
Ce este ROBOR și pe cine afectează
ROBOR reprezintă rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice, inclusiv instituțiilor publice.
În același timp, indicele continuă să fie utilizat și pentru o parte dintre creditele contractate de persoane fizice înainte de anul 2019, în cazul celor care nu au optat pentru trecerea la IRCC.
Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar sumele rezultate din amenzi vor fi virate la bugetul de stat. Instituțiile bancare au posibilitatea de a contesta sancțiunile la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.
Citește pe Antena3.ro
