După ce și-au dat proba eficienței în hotărârea de respingere a numirii lui Gill Julien Grigore Iacobici ca adjunct al șefului DIICOT, pe motiv că este ginerele unui primar PSD și că a trimis în judecată niște USR-iști, procurorii din CSM au atins următorul nivel. De data aceasta, ei și-au motivate hotărârea de respingere a numirii șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, în funcția de procuror general al României. Iar principalul motiv pentru care au considerat că aceasta nu întrunește condițiile necesare ocupării funcției este că nu achiesează la propaganda USR și a ONG-urilor #rezist referitoare la revenirea competenței de a ancheta magistrați la Direcția Națională Anticorupție. Candidata a fost supusă unui tir de întrebări, în care a fost solicitată să-și exprime opinia cu privire la actualul cadru legislativ, conform căruia competența de soluționare a infracțiunilor săvârșite de procurori și judecători revine Parchetului General și parchetelor de pe lângă curțile de apel, dar și cu privire la partajarea acestei competențe între DNA și DIICOT. Cristina Chiriac a explicat că rolul ei este să respecte cadrul legal stabilit de legiuitor și să vină cu soluții pentru eficientizarea urmăririi penale în astfel de cazuri. Iar o soluție identificată, care nu a fost deloc pe placul membrilor Secției pentru Procurori de la CSM, a fost aceea a ocupării complete a posturilor dedicate acestei activități și a finanțării corespunzătoare. Ca atare, votul privind respingerea avizării numirii sale în funcție a fost de 5 contra 1.
Agenda anunțată încă din decembrie 2025, după apariția filmului Recorder, derulată în toată această perioadă de ONG-urile #rezist și de politicienii USR, este preluată, la indigo, de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în procedura de avizare a propunerilor făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru numirea în funcțiile de conducere la marile Parchete.
Cel mai recent exemplu al acestei armonii ideologice îl reprezintă motivarea Hotărârii nr. 161 din 12 martie 2026, prin care Secția pentru Procurori a avizat, cu 5 voturi la unu, propunerea privind numirea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a actualului procuror-șef al DNA Iași, Cristina Chiriac. Este un candidat pe care nu și-l doresc nici cei de la USR, nici activiștii #rezist, iar unul dintre motivele pentru care CSM a respins-o este că nu s-a aliniat la agenda politică a acestor grupări.
În motivarea hotărârii, Secția pentru Procurori arată că „relevantă este modalitatea în care doamna procuror a înțeles să răspundă la solicitarea adresată în cadrul interviului, în sensul de a-și prezenta opinia cu privire la competența actuală în ceea ce privește investigarea infracțiunilor săvârșite de magistrați, cunoscut fiind faptul că acest aspect a suscitat numeroase dezbateri în spațiul public”.
I-au cerut opinia. A răspuns că legiuitorul a stabilit exact competența de anchetare
Mai departe, în documentul citat, se notează că „deși întrebarea a fost circumstanțială, în sensul de a preciza dacă actuala competență este una corespunzătoare sau ar trebui să existe o competență partajată după materie (respectiv infracțiunile de corupție să fie de competența DNA, cele de criminalitate organizată să fie de competența DIICOT, restul fiind de competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a parchetelor de pe lângă curțile de apel), doamna procuror a evitat să ofere un răspuns concret și asumat, preferând să atragă atenția asupra unei proceduri anevoioase, în opinia sa, în ceea ce privește desemnarea procurorilor care să efectueze urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați, o regândire a acesteia fiind de natură să faciliteze ocuparea tuturor posturilor”.
Mai departe, procurorii din CSM mai arată că „deși membrii Secției au insistat asupra opiniei candidatei cu privire la problema ridicată, solicitându-i părerea inclusiv din perspectiva unui procuror cu experiență semnificativă în cadrul unei structuri specializate din Ministerul Public (Direcția Națională Anticorupție), candidata nu și-a arătat disponibilitatea de a indica un răspuns concret și a preferat să menționeze că a investigat infracțiuni de corupție săvârșite de magistrați, însă că majoritatea sesizărilor erau veritabile căi de atac împotriva unor măsuri dispuse de procuror”.
„Concluzionând, doamna procuror a precizat că, în opinia sa, la acest moment voința legiuitorului este ca investigarea infracțiunilor săvârșite de judecători și procurori să se facă la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă curțile de apel, iar o mai bună alocare a resurselor către această structură ar rezolva problema”.
Nemulțumiți de faptul că cere resurse și personal pentru astfel de investigații
Secția pentru Procurori lasă, astfel, de înțeles că din răspunsurile oferite de Cristina Chiriac „nu se poate decela o opinie clară și asumată vizavi de problematica ridicată, ceea ce generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”. Însă, așa cum chiar documentul arată, ezitarea Cristinei Chiriac de a răspunde acestor întrebări vine din faptul că, potrivit formei actuale a legii, Plenul CSM propune procurorului general al PÎCCJ desemnarea procurorilor care să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați, dintre procurorii care îndeplinesc condițiile legale și care au depus opțiunea în acest sens la CSM.
Secția pentru procurori este deranjată și de faptul că „deși a recunoscut că numărul cauzelor trimise în judecată (cu magistrați anchetați - n.red.) este unul foarte scăzut, candidata a menționat că activitatea ar putea deveni una mai eficientă, în măsura asigurării resurselor adecvate pentru acoperirea tuturor posturilor de la structurile aferente și pentru asigurarea detașării personalului de suport”.
Aceste răspunsuri au reprezentat pentru procurorii din CSM un motiv să nu avizeze numirea Cristinei Chiriac în funcția de conducere, tema dezbătută fiind una predilectă a USR, a ONG-urilor #rezist și a grupării de influenceri care au sprijinit, de-a lungul timpului, practicile abuzive ale Binomului Coldea-Kovesi. Anume, ca infracțiunile presupus a fi fost săvârșite de magistrați să fie anchetate de DNA.
Presiuni politice pentru revenirea la practicile Binomului
Până în 2018, exista un departament în DNA care executa cu dosare orice judecător, în special judecătorii care aveau de soluționat, pe fond, în apel sau cu privire la măsurile preventive dispuse în cursul urmăririi penale, cauzele instrumentate chiar de DNA. Relevante în acest sens sunt controversatele dosare deschise împotriva judecătorilor și procurorilor puse în executare de DNA Oradea, DNA Ploiești sau chiar de Structura Centrală a DNA. Un astfel de dosar fabricat a condus la demisia din funcție a procurorului general al României Tiberiu Nițu, pentru a-i face loc protectorului Laurei Codruța Kovesi, Augustin Lazăr, zis „Taica Lazăr”. După ce Tiberiu Nițu a fost executat de DNA cu acest dosar, chiar DNA a clasat lucrarea din lipsă de probe. Dar obiectivul politic a fost atins.
Prin înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), această practică abuzivă a fost oprită. A fost înființată o structură nouă specializată, la nivelul Parchetului General, DNA rămânând fără această „jucărie” pe care o folosea la comandă politică. Imediat însă ONG-urile #rezist și USR au făcut scandal, iar CSM a încercat să blocheze sistematic funcționarea administrativă a acestei secții.
În 2021, SIIJ a fost desființată prin lege, fiind înființată o altă structură, în cadrul Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului General și în cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel. Însă nici de această dată USR și #rezist nu sunt de acord cu acest lucru și vor revenirea la practicile abuzive din timpul regimului judiciar Kovesi. Adică, DNA să facă din nou dosare a comandă împotriva magistraților neobedienți cu procuratura.
O propunere cu exact acest scop a fost formulată de ONG-ul Declic la lucrările Comitetului pentru măcelărirea legilor justiției, înființat de Ilie Bolojan la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. Exact aceeași modificare face obiectul unui proiect de lege inițiat de USR în Parlamentul României. Iar acum, procurorii din CSM resping numirea Cristinei Chiriac în funcția de procuror general, tot pe motiv că nu îmbrățișează orbește această viziune ideologică.
Toți candidații respinși vor fi reintervievați, săptămâna viitoare, de ministrul Justiției
Trei propuneri formulate de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru ocuparea funcțiilor de conducere la nivelul marilor parchete au fost respinse de Secția pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar alte două propuneri nu au putut fi avizate în termenul legal, deoarece a existat balotaj succesiv de trei voturi la trei.
Potrivit Legii nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor, în caz de avizare negativă, ministrul Justiției organizează noi interviuri cu candidații respinși de CSM. Toate aceste interviuri vor avea loc și sunt organizate pentru săptămâna viitoare, mai exact pentru data de 7 aprilie 2026.
Prima care va fi reintervievată este chiar șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. După ea urmează Marilena Mincă, propusă pentru ocuparea funcției de procuror-șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție. Iar ultimul interviu reluat este cel cu Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru ocuparea funcției de procuror-șef adjunct al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Conform articolului 148 din Legea nr. 303/2022, în cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru Procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit acest aviz negativ, în cadrul căruia sunt avute în vedere și aspectele reținute în avizul CSM.
În urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura, prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele aferente, sau poate retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție, în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.