Deși cantitate de alcool consumată este redusă, aceasta crește tensiunea arterială sistolică chiar și la bărbații și femeile care nu suferă de hipertensiune. Cercetarea mai arată că femeile sunt din ce în ce mai expuse riscului de a muri din cauza alcoolului, scrie edition.cnn.com.
„Nu am găsit efecte benefice la adulții care au băut cantități reduse de alcool, în comparație cu cei care nu au consumat alcool deloc”, spune autorul principal al studiului, dr. Marco Vinceti, profesor de epidemiologie și sănătate publică la Universitatea din Modena și Reggio Emilia din Italia.
Impactul negativ al alcoolului asupra tensiunii arteriale sistolice a continuat să crească de-a lungul anilor, chiar și la bărbați și femei care au băut puțin în fiecare zi, potrivit studiului publicat în revista Hypertension.
„Atât valorile sistolice, cât și cele diastolice, contribuie la creșterea riscului dezvoltării afecțiunilor cardiovasculare, și merg mână în mână. Dar, dintre cele două, tensiunea arterială sistolică este cu siguranță cel mai important factor de risc la adulți”, explică coautorul studiului, dr. Paul Whelton, director la Școala de Sănătate Publică și Medicină Tropicală a Universității Tulane din New Orleans și președinte al Ligii Mondiale a Hipertensiunii.
Tensiunea arterială și sănătatea cardiovasculară
Tensiunea arterială este măsurată în unități de milimetri de mercur (mmHg). Valoarea superioară sau sistolică, respectiv forța sângelui asupra pereților arterelor atunci când inima se contractă, reprezintă un „factor de risc major pentru boli cardiovasculare pentru persoanele peste 50 de ani”, potrivit Asociației Americane a Inimii. Valoarea diastolică inferioară măsoară presiunea din artere pe măsură ce mușchiul inimii se odihnește între bătăi.
Studiul mai arată că nicio cantitate de alcool nu este bună pentru tensiunea arterială.
Valoarea sistolică normală este de obicei de 120 mm Hg sau mai mică, dar tinde să crească, pe masura ce vasele de sange se slabesc și se îngustează cu vărsta. O valoare diastolică normală este sub 80 mm Hg, dar începe să scadă pe măsură ce arterele își pierd elasticitatea și se rigidizează, ducând uneori la o creștere a pulsului.
„Alcoolul nu este singurul motor al creșterii tensiunii arteriale. Cu toate acestea, descoperirile noastre confirmă faptul că are o influență semnificativă. Se recomandă astfel limitarea consumului de alcool, iar evitarea acestuia este și mai benefică.”, afirmă Marco Vinceti.
Se știe de mult timp că alcoolul consumat în cantități mari crește tensiunea arterială.
„Analiza a constatat că nivelurile relativ scăzute de alcool au afectat tensiunea arterială. Deci, pentru mine, acesta este încă un studiu care arată că este posibil să nu existe o cantitate sigură de alcool”, spune dr. Andrew Freeman, director pentru sănătate cardiovasculară la National Jewish Health din Denver, care nu a fost implicat în cercetare.
Risc ridicat la creșterea nivelului de alcool
Au fost analizate date din 7 studii efectuate în Japonia, Coreea de Sud și SUA, în perioada 1997 - 2021, la peste 19.000 de adulți cu vârste între 20 și 70 de ani care nu aveau diagnostice anterioare de alcoolism, consum excesiv de alcool, boli cardiovasculare, diabet, boală hepatică pe o perioadă medie de 5 ani.
Toți participanții au fost întrebați despre consumul lor normal de alcool la începutul studiilor, care a fost tradus în grame de alcool pentru a evita diferențele dintre țări cu privire la ceea ce înseamnă o „băutură standard”.
OMS stabilește standardul la 10 grame de alcool/băutură, în timp ce SUA îl definește ca fiind 14 grame.
Cercetătorii au folosit apoi statisticile pentru a reprezenta modul în care diferitele cantități de alcool au afectat tensiunea arterială în timp. Consumul în medie de 12 grame de alcool/zi, a produs o creștere mică a presiunii sistolice de 1,25 mm Hg pe o medie de 5 ani.
„Am fost oarecum surprinși să vedem cum consumul unui nivel deja scăzut de alcool a fost legat de schimbări mai mari ale tensiunii arteriale în timp, comparativ cu lipsa consumului, deși mult mai puțin față de creșterea tensiunii arteriale observată la băutorii mari”, explică Vinceti.
La persoanele care au consumat în medie 48 de grame de alcool/zi, tensiunea arterială sistolică a crescut cu aproape 5 mm Hg în același interval de timp, în comparație cu cei care nu au băut.
„Asta cu siguranță te-ar face să treci de la prehipertensiv la hipertensiv. O cantitate mai mare de sodiu, prea puține fructe și legume, și lipsa unei activități fizice te vor împinge în direcția greșită”, spune Whelton.
O altă concluzie a studiului este aceea că impactul alcoolului asupra tensiunii arteriale este și mai mare dacă persoana suferea deja de hipertensiune.
„Acest lucru sugerează că persoanele cu o tendință de creștere a tensiunii arteriale pot beneficia cel mai mult de la un consum redus de alcool sau deloc”, precizează Whelton.
Mesaje confuze despre alcool
Cum se potrivesc rezultatele studiului cu cercetările anterioare care au arătat că alcoolul poate fi benefic pentru inimă? În primul rând, multe dintre studiile clinice randomizate mai vechi au comparat doar băutorii ușori cu cei grei, și nu cu cei care nu au băut deloc.
„Ceea ce am văzut în general în studiile clinice este că băutorii sunt randomizați să consume mai puțin alcool, cum ar fi berea ușoară, comparativ cu continuarea consumului normal. Și, desigur, cei care au consumat cantități mici până la moderate de alcool au avut rezultate mai bune.
Din perspectiva tensiunii arteriale, cred că majoritatea oamenilor ar fi de acord că nu există un nivel în care alcoolul să fie sigur. Din punct de vedere cardiovascular, s-ar putea să obțineți opinii amestecate”, spune Whelton.
„Dacă bei într-un bar plin de fum noaptea cu prietenii, expunerea ta la fumatul pasiv și la alcool îți va perturba somnul, și ambele sunt dăunătoare sănătății. Dar obții și aspectele pozitive ale socializării.”, este de părere Freeman.
Cercetările privind „zonele albastre” ale lumii, unde oamenii trăiesc de obicei până la și chiar peste 100 de ani, au arătat că dietele din aceste locații includ adesea cantități mici de alcool, care sunt consumate în mod obișnuit la cină.
Alcoolul sau socializarea ajută la longevitate?
„Poate fi greu să obținem aceste asociații”, afirmă acesta, adăugând că le oferă pacienților săi aceleași îndrumări ca și AHA și OMS.
„În primul rând, nu recomand oamenilor să înceapă să bea. Dacă beau, ar trebui să încerce să diminueze cantiatea, și apoi să facă tot posibilul pentru a menține comportamente sănătoase care ajută inima, cum ar fi exercițiile fizice și reducerea stresului. Mișcarea este o modalitate uimitor de eficientă de a scădea tensiunea arterială, atât sistolică, cât și diastolică, deoarece ajută inima să se relaxeze.”