"Vampirul comun", un liliac cu nume evocator, şi-a dezvoltat propriile instrumente pentru a compensa valoarea nutritivă a sângelui şi a nu fi afectat de numeroasele boli pe care acesta le transportă, sustin oamenii de stiinta intr-un studiu pe aceasta tema.
"Vampirii comuni au un regim alimentar 'extrem', în sensul că necesită numeroase adaptări ale organismului", a explicat Tom Gilbert, de la Universitatea din Copenhaga, coautor al studiului. Cu nasul turtit, incisivii mari şi gustul pentru sânge, vampirul comun (Desmodus rotundus) şi-a creat o reputaţie destul de înspăimântătoare.
Mai ales ca hrănirea exclusivă cu hemoglobină este foarte rară în regnul animal. Sângele s-a dovedit a fi sărac în nutrimente, în glucide şi vitamine şi transportă numeroase boli. Există numai alte două specii de mamifere care reuşesc acest lucru, tot lilieci: "vampirii cu picioare păroase" şi "vampirii cu aripi albe".
Pentru a intelege, colegii lui Gilbert au realizat secvenţierea genomului animalului şi i-au studiat microbiota, adica ansamblul microorganismelor (bacterii, alge, fungi, virusuri) pe care le poartă asupra sa. S-a constatat ca genomul vampirului conţine de două ori mai multe variante genetice decât alte specii de lilieci care consumă fructe, nectar sau insecte.
"Evoluţia a avut loc progresiv, vampirii începând să mănânce insecte care consumau sânge, apoi hrănindu-se direct cu sânge", explică Tom Gilbert. Cercetătorii au studiat materiile fecale ale vampirilor, descoperind prezenţa în organismul animalului a peste 280 de bacterii cunoscute pentru cauzarea unor boli la alte mamifere.
Din punctul de vedere al cercetătorului, această capacitate de a trăi doar din sânge, o resursă care se găseşte din abundenţă, reprezintă "o mare victorie evolutivă". AGERPRES