1. Cartea virtuților
Autor: Alexander von Schönburg
Editura: Baroque Books
Traducere: Mihai Moroiu
Aristocrația nu are nimic de-a face cu originea, în schimb depinde în mare măsură de cultură, pe care o poți dobândi. Sau nu. Într-o epocă de egoism, arbitrar și grosolănie, me first a devenit o nouă formă de viață, puternică, neobosită și încrezătoare în sine, plină de cutezanță și lipsită de dubii. Între anything goes și cavalerism sau între hedonism și noblețe ce ați alege? Cumva, virtutea? Pe care?
„Librăriile gem de cărți despre cum să îți perfecționezi comportamentul narcisist-egocentric, ascultă-te pe tine, îngrijește-te de tine, cum poți să îți faci un bine! Nimic nu pare mai important decât să îți mângâi egoul și nimic nu este mai înșelător: cauți idealul de comoditate și dai peste vidul existențial. […] Vestea bună: înțelepciunea nu are nimic de-a face cu inteligența. Évariste Galois, spre exemplu, era un matematician parizian important din secolul al XIX-lea. Din cauza unei femei, fiica unui medic, a fost de acord să se dueleze. Noaptea dinaintea duelului, apăsat de bănuiala că nu avea să supraviețuiască, și-a petrecut-o scriind în grabă mai mult de șaizeci de pagini de comentarii asupra unor teorii matematice. În dimineața zilei de 30 mai 1832 a fost găsit de un țăran într-un șanț, cu stomacul străpuns de un glonț, iar o zi mai târziu a murit. În însemnările sale însăilate pe fugă s-au descoperit bazele pentru demonstrarea că două dintre problemele clasice ale matematicii sunt nerezolvabile - și anume trisecțiunea unghiului și dublarea cubului” - Alexander von Schönburg.
2. Libertatea anticilor și libertatea modernilor
Autor: Benjamin Constant
Editura: Baroque Books
Traducere: Cristian Preda, Miruna Tătaru-Cazaban
„Am apărat patruzeci de ani același principiu: libertate în toate - în religie, în filosofie, în literatură, în industrie, în politică; și prin libertate înțeleg triumful individualității atât asupra autorității care ar vrea să guverneze despotic, cât și asupra maselor care reclamă dreptul de a aservi minoritatea majorității. Despotismul nu are niciun drept. Majoritatea îl are pe acela de a constrânge minoritatea să respecte ordinea. Dar tot ceea ce nu tulbură ordinea, tot ceea ce nu este decât interior, precum opinia, tot ceea ce, în manifestarea opiniei, nu-i dăunează celuilalt […], tot ceea ce, în privința industriei, lasă industria rivală să se exercite liber este individual și nu ar putea fi într-un mod legitim supus puterii sociale” - Benjamin Constant.
„În Antichitate individul era, de regulă, suveran în afacerile publice, dar sclav în toate raporturile sale private. La moderni, dimpotrivă, independent în viața sa privată, individul nu este, nici măcar în statele cele mai libere, suveran decât în aparență. Suveranitatea sa e restrânsă, aproape întotdeauna suspendată; iar dacă uneori, înconjurat de precauții și piedici, el își exercită totuși această suveranitate, nu o face decât pentru a renunța la ea” - Benjamin Constant.
3. Puterea artei
Autoare: Dr. Caroline Campbell
Editura: Baroque Books
Traducere: Mihai Moroiu
Istoria artei într-o nouă abordare: 15 cetăți eterne, momentele lor de strălucire artistică și povestea geniilor care le-au creat, surprinse în contextele lor sociale, culturale, politice și economice, având în centru oamenii - făcătorii, admiratorii și consumatorii de artă.
De la Manet, Michelangelo, Velázquez și Tițian la Klimt, Bruegel, Bernini, Donato Bramante, Leon, Rafael, Vitruviu și Fujiwara no Takanobu, de la Filippo Brunelleschi, Lorenzo Ghiberti și Donatello la Fra Angelico, Botticelli, Leonardo, Rubens și Cy Twombly până la Perugino, Pinturicchio, Rembrandt, Vermeer, cu o reverență pentru Jan van de Cappelle, Hobbema, Lahori, Gustave Doré, Van Gogh, Warhol, Pollock, Niemeyer, Lúcio Costa și Le Corbusier.
De la Capela Sixtină la Turnul Babel și Babilonul lui Nabucodonosor, de la Poarta Iștar, Templul lui Solomon, Hagia Sofia, Sfânta Cetate și Băile lui Caracalla la Colosseum, prin Pantheon și Orașul Interzis, trecând prin Pompei, Herculaneum, Samara, Dar al-Khilafa, Heian-kyō, și Templul Byōdō-in, oprindu-ne în Sala Armoniei Supreme și la Palazzo Vecchio și Palazzo Medici, admirând bronzurile de Benin, Tronul Marelui Mogul și Taj Mahalul, cu un răgaz la Carlton House, National Gallery, Trafalgar Square, Kunsthistorisches Museum, Secession Wien, Wiener Werkstätte și Big Apple, pentru un salut din mers prin superquadras din Brasília și înfricoșătorul Pyongyang.
4. Nexus
Autor: Henry Miller
Editura: Polirom
Traducere: Antoaneta Ralian
Romanul Nexus (1959) dezvăluie portretul unui scriitor format, care, după chinuitoare îndoieli şi o mulţime de cărţi scrise în minte, reuşeşte în sfârşit să-şi pună ideile pe hârtie. Faptul acesta însă pare să atragă după sine o ruptură cu lumea atât de familiară din primele două volume: minunatele poveşti ale prietenilor autorului, paginile de analiză literară şi socială există în continuare, sunt la fel de pline de spirit şi umor, însă în ele se simte o umbră de cinism şi de tristeţe. Nexus este, paradoxal, volumul de rămas-bun al unui romancier aflat încă la începutul drumului, volumul care îi oferă lui Miller confirmarea destinului său de scriitor, nelăsându-i astfel nici o altă opţiune decât să continue să scrie, confruntat în permanenţă cu izolarea şi responsabilitatea actului de creaţie. Nexus este ultimul roman din trilogia Răstignirea trandafirie, scrisă de Henry Miller pe parcursul a zece ani, interzisă în Statele Unite ale Americii şi publicată la Paris între 1949 şi 1960.
5. Navigând singur în jurul lumii
Autor: Joshua Slocum
Editura: Art
Traducere: Alfred Neagu
A trecut prin cumplitele furtuni ale Capului Horn, i-a înfruntat pe pirații mauri și pe cei fuegieni, a vizitat insula lui Robinson Crusoe și pe cea care i-a fost ultim adăpost lui Napoleon Bonaparte. În multele sale călătorii pe oceanele lumii, Joshua Slocum s-a întâmplat să și naufragieze, dar nu s-a dat bătut: și-a construit un alt vas și a pornit mai departe. A fost primul om care a făcut de unul singur înconjurul Pământului, la bordul suplului Spray, la sfârșitul secolului al XIX-lea. E drept, recordul nu a rezistat timpului, însă cărțile sale da. Navigând singur în jurul lumii și Călătoria ambarcațiunii Liberdade sunt titluri clasice ale literaturii de călătorie, printre cele mai frumoase, palpitante şi autentice istorisiri scrise vreodată. În acest volum le aveţi pe amândouă.
6. În mintea unei caracatițe
Autor: Sy Montgomery
Editura: Art
Traducere: Laura Ciobanu
Sy Montgomery știe că nu suntem singurele minți conștiente de sine din Univers. Iar pentru a ne convinge, nu ne îndeamnă să privim spre bolta cerească, spre alte galaxii, ci tot spre planeta noastră. Și nu, candidatele la titlul de cele mai enigmatice inteligențe nu provin din rândul mamiferelor, ci dintre... moluște. Curioase, ghidușe, creative, caracatițele lui Sy ne arată că pentru a le înțelege trebuie să renunțăm la prejudecăți, devenind astfel noi înșine mai înțelepți.
„Știați că o caracatiță poate depăși greutatea unui om și lungimea unei mașini, dar se poate strecura printr-o deschizătură cât o portocală? Sau că are trei inimi - cu care trăiește scurt și intens - și 300 de milioane de neuroni, majoritatea dispuși în tentacule? Sau că simte rapid cine îi este prieten și-i stropește cu jeturi de apă pe oamenii care îi sunt antipatici? Sau că se poate înroși de emoție?”.
7. Eu este un altul
Autor: Jon Fosse
Editura: Trei
Traducere: Ovio Olaru
Eu este un altul urmărește povestea a doi bărbați care trăiesc pe coasta de vest a Norvegiei. Se apropie sfârșitul anului, iar Asle, pictor în vârstă, văduv, își rememorează fragmentar viața, printre fărâmele unei existențe de-acum molcome. Trăiește singur și are doi prieteni: pescarul norvegian Åsleik și Beyer, proprietarul unei galerii de artă care locuiește în Bjørgvin, la câteva ore de mers cu mașina. Tot acolo, în Bjørgvin, trăiește un alt Asle, de asemenea pictor. El și naratorul alcătuiesc fiecare dublul celuilalt, două versiuni ale aceluiași om, ale aceleiași vieți. Eu este un altul pune sub semnul întrebării subiectivitatea, sinele, ce anume ne face să fim ceea ce suntem și de ce ducem o viață și nu alta.
Premiul Nobel pentru Literatură 2023
8. Casa cu magnolii
Autoare: Nuria Quintana
Editura: Litera
Traducere: Lavinia Similaru
1924. Aurora și Cristina se joacă, râd și visează în grădina unei case impunătoare din nordul Spaniei. Cele două fete fac parte din lumi diferite, dar în universul de jocuri și secrete pe care îl împărtășesc, nu-și pot închipui că prietenia lor se va sfârși din cauza unei trădări care le va marca pentru totdeauna.
1992. Viața lui Isabel începe să se năruie după pierderea Aurorei, mama sa, cu care avea o relație specială. În timp ce îi strânge lucrurile, găsește o scrisoare veche, uitată în pod, din care descoperă că toată viața s-a înșelat asupra identității tatălui ei. Isabel va trebui să facă o călătorie în trecutul familiei sale, în căutarea răspunsurilor, pentru a putea să-și regăsească rădăcinile și să se reconcilieze cu firea secretoasă a mamei sale.
Nuria Quintana dă dovadă de îndrăzneală și stil în acest roman de debut. De respirație clasică.
9. Istoria românilor de la origini și până astăzi
Autor: Ovidiu Pecican
Editura: Cuantic
Al doilea volum al sintezei Istoria românilor de la origini până astăzi parcurge epoca modernă și contemporană, urmărind în continuare emergența și coagularea unei identități colective neolatine - unica din partea răsăriteană a Europei - și a unei statalități aflate în curs de cristalizare și de adaptare la cerințele unei vieți interne și internaționale tot mai complexe.
Cartea lui Ovidiu Pecican este un bun prilej de etalare a profilului unei națiuni plasate între tendințele tradiționaliste și cele novatoare, într-o epocă punctată de procese modernizatoare și de sincope sociale, de acte politice și militare îndrăznețe și de eșecuri răsunătoare, dar mai presus de toate de neașteptate manifestări ale unui noroc istoric de durată.