Economia României trage frâna de mână, ritmul de creștere încetinește, iar asta se vede atât în analizele Comisiei Europene, în cele ale Consiliului de Administrație a BNR cât și în analizele independente ale unor companii din economia reală. Membrii CA a BNR sunt reticenți că investițiile își vor reveni, cel puțin pe termen scurt și subliniază că în contextul rectificării bugetare ce ar trebui efectuată vara asta, guvernul ar putea aplica măsuri ”în vederea încadrării deficitului bugetar în ținta stabilită”, reiese din minuta celei mai recente ședințe BNR. Potrivit BNR, expansiunea economică va încetini probabil în trimestrele II și III, iar investițiile private vor avea de suferit ca urmare a măsurilor ce vor fi luate de guvern în contextul rectificării bugetare. Alte incertitudini cu privire la evoluția economiei vin și dinspre ministerul de finanțe, adică de acolo de unde este dictată conduita fiscală dar și politica de venituri bugetare. Din nou, accentul pus preponderent pe cheltuieli și păstrând investițiile la un nivel minimal determină accentuarea dezechilibrelor macroeconomice, chiar dacă economia bazată pe consum și stimulată de consum aduce un plus în buzunarele românilor. Cum arătam mai sus, sunt așteptate noi măsuri în contextul rectificării bugetare care să aibă ca obiectiv încadrarea deficitului bugetar în ținta stabilită, ținând cont inclusiv de impactul preconizat al aplicării prevederilor noii legi a pensiilor.
La rândul lor, investitorii trag un semnal de alarmă privind inflația, cursul valutar și blocajul financiar. Accentuarea inflației, perspectivele deprecierii monedei naționale și extinderea blocajului financiar sunt cele mai importante semnale de alarmă trase de oamenii de afaceri chestionați de compania de consultanță Frames, în cadrul ,,Barometrului privind starea economiei’’, ediția - Iulie 2019. Economia a continuat să crească susținut, cu 5%, conform INS, însă ritmul de creștere se va reduce în a doua parte a anului, estimează 72% dintre oamenii de afaceri, aceștia prognozând avansul PIB-ului în intervalul 3,5-4%, sub estimările autorităților de la București. 22% dintre cei chestionați văd o creștere economică chiar mai redusă, sub nivelul de 3,5%, în timp ce 6% au indicat un avans al PIB-ului peste nivelul de 4%.
Ca să folosesc metafora folosită de analiștii Frames, cu o creştere bazată în primul rând pe consum, economia României arată precum un castel de nisip care poate fi spulberat, într-o clipă, de un singur val. Din afară, sau din țară.