ONG-urile își motivează cerințele prin faptul că procesul ar fi fost câștigat datorită apartenenței acelei arii protejate la patrimoniul UNESCO și își arogă merite în privința deciziei luate de Curtea de Arbitraj de la Washington. Deși documentele referitoare la argumentele aduse în fața Curții de Arbitraj, care au stat la baza deciziei în favoarea României, vor fi desecretizate abia peste două săptămâni, reacția ONG-urilor arată că țara noastră a câștigat procesul pentru a pierde dreptul de exploatare a aurului, pe termen nelimitat, în timp ce scandalul politic pe tema deciziei a acționat ca o perdea de fum.
ONG-urile implicate în ultimii 20 de ani în campania „Salvați Roșia Montană” și-au revendicat succesul procesului de la Washington, la câteva ore după ce s-a anunțat decizia Curții de Arbitraj: „Roșienii și societatea civilă au câștigat! Societatea civilă a trimis 3 Amicus curiae în proces. Două dintre ele au fost admise de Tribunalul de la Washington, o premieră absolută în domeniu. Cerem Guvernului să nu prelungească licențele proiectelor miniere cu cianuri de la Certej și Roșia Montană și să elimine cele două localități din lista perimetrelor miniere. Angajamentul nostru pentru comunitate și patrimoniu continuă. Decizia Tribunalului din Washington în litigiul privind Roșia Montană, favorabilă statului român, constituie o recunoaștere internațională a luptei roșienilor pentru a-și salva localitatea. Refuzul lor de a-și abandona casele, bisericile și cimitirele a devenit sursă de inspirație pentru o întreagă generație”, este mesajul activiștilor de mediu.
Practic, ONG-urile susțin că avocații care au reprezentat interesele României nu ar fi câștigat, dacă minele de aur nu ar fi fost în ariile protejate din patrimoniul UNESCO, iar situația ar trebui să rămână aceeași, în continuare. Solicitarea vine exact după ce s-a lansat ideea scoaterii minelor de aur din patrimoniul UNESCO, pentru a se putea exploata aurul.
Cine a câștigat, de fapt
Societatea Gabriel Resources a dat în judecată România în anul 2015, pentru blocarea exploatării aurului, compania aducând ca argument faptul că obținuse acest drept. Zona protejată a fost inclusă în patrimoniul UNESCO în 2021. Conform estimărilor făcute în anul 2013, la Roșia Montană există o uriașă rezervă de metale prețioase, respectiv peste 300 de tone de aur și circa 1.600 de tone de argint, valoarea totală fiind de peste 140 de miliarde de dolari, conform celor mai recente estimări.
Câștigând procesul privind despăgubirile în valoare de 6,7 miliarde de dolari - sumă cerută în instanță de societatea Gabriel Resources - statul român pierde, de fapt, posibilitatea de a mai exploata aurul din minele aflate sub protecția patrimoniului mondial UNESCO, iar ONG-urile au subliniat contribuția lor în această soluție a instanței de la Washington.
„Cauza Roșiei Montane a fost susținută în fața Tribunalului prin nu mai puțin de trei amicus curiae, intervenții specializate din partea societății civile românești în sprijinul statului. Numărul intervențiilor a marcat, de asemenea, o premieră mondială în arbitrajul internațional. Argumentele introduse de avocații organizațiilor non-guvernamentale au evidențiat faptul că proiectul minier de la Roșia Montană nu a obținut niciodată acceptul comunității și al societății”, mai arată asociațiile care susțin campania „Salvați Roșia Montană”.
Proiect minier „ilegal și păgubos”
ONG-urile acuză politicienii români pentru faptul că intervențiile lor ar fi dus la agravarea situației, în defavoarea statului român, și „au subminat eforturile de apărare ale României în arbitraj, până în ultimul moment”, se precizează în același comunicat: „Mai multe luări de poziție ale politicienilor privind situația de la Roșia Montană au pus sub semnul întrebării drepturi fundamentale ale cetățeanului, supremația sentințelor judecătorești definitive, chiar au luat în calcul retragerea Roșiei Montane din Lista Patrimoniului Mondial și totodată reluarea unui proiect minier dovedit ilegal și păgubos”.
Aceleași ONG-uri vin și în sprijinul afirmațiilor fostului ministru USR Cătălin Drulă în legătură cu declarațiile premierului Marcel Ciolacu „și ale apropiaților săi” despre iminența pierderii acestui proces de către statul român - cum că ar fi ajutat speculațiile pe bursă, prin creșterea valorii acțiunilor companiei Gabriel Resources, societatea parte în litigiu câștigând astfel 300 de milioane de dolari.
Solicitările activiștilor care își atribuie succesul de la Washington
Campania Salvați Roșia Montană reamintește politicienilor că drepturile roșienilor și ale cetățenilor români nu sunt negociabile. Pentru aceste drepturi, inspirați de exemplul localnicilor, Campania Salvați Roșia Montană, prin voluntarii și organizațiile implicate, a luptat peste 20 de ani în instanțe, în comunitate și în stradă. Pentru aceste drepturi și pentru ca oportunitățile care se deschid pentru acest loc emblematic din Apuseni să fie pe deplin fructificate, solicităm de urgență Guvernului României, instituțiilor subordonate și coaliției de guvernare PNL-PSD:
- Să nu reînnoiască licența de exploatare pentru Certej și Roșia Montană;
- Să elimine definitiv localitățile Roșia Montană și Certej din lista perimetrelor miniere ale statului român
- Să elaboreze Planul Urbanistic General și Planul de Management pentru situl UNESCO, în vederea conservării patrimoniului în conformitate cu recomandările Comitetului Patrimoniului Mondial, ca parte a deciziei de includere a Roșiei Montane pe Lista Patrimoniului Mondial și a Patrimoniului Mondial în Pericol.
- Să acționeze de urgență prin Inspectoratului de Stat în Construcții și Ministerul Culturii pentru evaluarea și intervenția conform legii în cazul clădirilor de patrimoniu din proprietatea Roșia Montană Gold Corporation, abandonate în colaps.
- Să faciliteze și să susțină proactiv implicarea organizațiilor non-guvernamentale în managementul patrimoniului minier, atât celui subteran cât și suprateran, oferindu-le oportunitatea de a deveni custozi, de a beneficia de sprijin legal și financiar pentru a face acest patrimoniu accesibil unui public cât mai larg.
Ce înseamnă „amicus curiae”
În timpul perioadei de arbitraj, ONG-urile care susțin campania „Salvați Roșia Montană” au depus în total 3 puncte de vedere amicus curiae. „Un amicus curiae (literalmente „prieten al curții”) este o persoană sau organizație care nu este parte într-un caz, dar oferă informații relevante pentru acesta. Două puncte de vedere au fost acceptate, dintre care unul parțial, dar cel de-al treilea, depus în iunie 2023, a fost respins după ce România a ignorat să se pronunțe asupra oportunității acestui demers, la cererea Tribunalului de la Washington”, explică asociațiile care cer închiderea definitivă a minelor de aur ale României.
Războiul politic e doar perdea de fum
Înainte de a ne trezi, după anunțul de vineri, de la miezul nopții, că nu mai avem de plătit despăgubiri de aproape 7 miliarde de dolari, USR a pornit la atac, în litera și în spiritul celor afirmate de ONG-urile care au susținut întotdeauna partidul. Liderul luptei USR este Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor din partea acelorași ONG-uri care au alcătuit formațiunea politică și care au susținut campania „Salvați Roșia Montană” în ultimii 20 de ani. Drulă l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu de sprijin acordat societății care este parte în litigiu cu statul român, astfel încât Gabriel Resources să-și crească veniturile, prin speculații la bursă.
„Am depus oficial plângere la Agenția de Reglementare a Pieței de Capital din Canada. Marcel Ciolacu trebuie să demisioneze! Marcel Ciolacu a manipulat piața de capital prin declarațiile sale. Vom depune inclusiv o plângere la DNA. Pe scurt: dacă pe 31 ianuarie 2024, valoarea unei acțiuni Gabriel Resources valora 0,45 dolari, pe 7 martie, cu o zi înainte de verdict, acestea ajunseseră la 0,87 dolari. Acțiunile s-au dublat imediat după declarațiile lui Marcel Ciolacu cu privire la iminența pierderii procesului în cazul Roșia Montana. A fost o hoție coordonată de însuși premierul României, o creștere artificială și controlată a acțiunilor. O mână de băieți deștepți au câștigat din manipularea bursei. Trebuie să aflăm numele lor. Am sesizat autoritățile canadiene, dar este nevoie și de o anchetă DNA, ASF și ANI”, a anunțat, pe pagina lui de Facebook, ministrul USR Cătălin Drulă, sâmbătă.
Jonglerii cu efect de bumerang
Marcel Ciolacu s-a trezit acuzat de favorizarea „inamicului”, deși declarațiile lui inițiale erau bazate pe speculațiile despre soarta procesului, specialiștii în drept dându-i mai multe șanse companiei care a dat România în judecată. PSD a încercat să folosească politic situația, acuzând USR pentru conflictul care a ajuns în instanța internațională și pentru pierderile financiare care se preconizau, însă USR a întors la 180 de grade situația, după pronunțarea sentinței - la care nu se aștepta nimeni.
Ciolacu a spus că nu avea dreptul să aibă acces la documentele din proces și nici măcar nu s-ar fi gândit că vorbind despre eventuala pierdere a statului român ajută compania să câștige din bursă.
Războiul electoral care s-a declanșat astfel, chiar înainte de alegeri, este spumos și va merge mai departe. Cu toate acestea, nu este altceva decât o perdea de fum, în fața situației concrete pe care a creat-o decizia instanței de la Washington. Urmărind lupta declarațiilor politice, ne scapă din vedere adevăratele consecințe - anume că România pierde posibilitatea de a mai scoate aur din minele de la Roșia Montană.