Campaniile electorale sunt costisitoare, iar campania electorală pentru alegerile prezidențiale, atât în România, cât și în alte state republicane, sunt considerate cele mai importante scrutinuri. Comparând alegerile pentru Palatul Cotroceni, care vor organiza luna viitoare, pe 10, respectiv pe 24 noiembrie, cu cel mai recent scrutin prezidențial, care a avut loc la sfârșitul anului 2014, găsim o similitudine. Și atunci, și acum au existat 14 pretendenți pentru funcția supremă în stat. În urmă cu cinci ani, prezidențiabilii au cheltuit, pentru a se promova și pentru a-și convinge electoratul să pună ștampila de vot în căsuțele de pe buletinele de vot în dreptul numelor lor, suma de 32.230.685 de lei. Cu mult peste cât au reușit partidele sau alianțele electorale care au susținut aceste candidaturi să adune din venituri proprii. „Jurnalul” prezintă, în cele ce urmează, cât a costat fiecare candidatură în parte, pe ce s-au dus banii, ce sancțiuni a aplicat Autoritatea Electorală Permanentă și cât a însemnat, în bani, fiecare vot primit de fiecare dintre cei 14 candidați care s-au confruntat, în urmă cu cinci ani, pentru a obține funcția supremă în stat.
Conform datelor oficiale centralizate, în cursul anului 2015, de Autoritatea Electorală Permanentă, în anul electoral 2014, când au avut loc două scrutinuri la termen – alegerile europarlamentare și prezidențiale, precum și alegeri parțiale locale sau pentru Parlamentul României –, ponderea surselor de finanțare ale partidelor politice a fost de 46 la sută din subvenții, 38 la sută din cotizații, 11 la sută din donații și 5 la sută din alte venituri prevăzute de legislația electorală aflată în vigoare la acel moment.
Vorbind strict de alegerile prezidențiale care au avut loc la sfârșitul anului 2014, au existat, ca și acum, 14 candidați, din care doi susținuți de alianțe electorale, șapte susținuți de partide politice, patru candidați independenți și un candidat susținut de o organizație a minorităților naționale. În timpul campaniei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă a înregistrat, oficial, donații declarate de competitorii electorali, prin mandatarii lor financiari, în sumă de 8.291,740 de lei, după primul tur de scrutin, și de 9.621,744 de lei, după al doilea tur de scrutin. Pentru finanțarea campaniei electorale prezidențiale din urmă cu cinci ani, rapoartele notează că au fost obținute venituri totale în sumă de 15.222.566 de lei, din care 37 la sută au reprezentat transferuri din finanțările din întregul exercițiu financiar al partidelor din acel an și 63 la sută au reprezentat finanțări primite în timpul campaniei electorale.
S-a cheltuit cu 17 milioane de lei mai mult decât veniturile obținute
Interesant este că ponderea cheltuielilor făcute de competitori a fost peste dublu, ridicându-se la 32.240.684 de lei, devansând cu suma de 17.008.119 lei valoarea veniturilor. Vorbim de 14 candidați, după cum urmează: Klaus Werner Iohannis, Victor Viorel Ponta, Elena Gabriela Udrea, Kelemen Hunor, Zsolt Szilagyi, Dan Diaconescu, Corneliu Vadim Tudor, Constantin Rotaru, William Gabriel Brînză, Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, Teodor Meleșcanu, Mirel Mircea Amariței și Gheorghe Funar. Din toți aceștia, la alegerile prezidențiale din anul 2019 sunt înscriși pe listă doar Klaus Iohannis, Kelemen Hunor și Constantin Rotaru.
Cei 14 au cheltuit, așadar, în campania electorală suma de 32.240.684 de lei, din care 1.228 de lei au reprezentat cheltuieli de personal, 174.104 lei s-au dus pe chirii, 74.459 lei au costat comunicațiile, suma de 48.752 de lei a acoperit protocolul, pe transport s-au cheltuit 245.55 de lei, iar pe deplasări 537.610 lei. Sumele cele mai consistente au fost cheltuite pe propagandă. Respectiv, pentru tipărituri și alte materiale candidații au cheltuit nu mai puțin de 14.650.146 de lei, în timp ce pentru publicitatea în presă au plătit 4.496.975 de lei. Publicitatea stradală a costat 10.050.670 de lei, iar alte servicii au mai necesitat 1.593.392 de lei. Paradoxal, sondajele de opinie comandate de candidați sau de partidele care i-au susținut au costat doar 141.992 de lei, iar alte cheltuieli au mai scos din buzunarul partidelor suma de 217.802 lei.
Broșurile, publicitatea și panourile stradale au înghițit cei mai mulți bani
Cele mai mari venituri în campania electorală din 2014 le-a atras candidatul PSD de atunci, Victor Ponta – 6.457.861 de lei. Însă Ponta a cheltuit și cei mai mulți bani, cu peste 3,5 ori mai mult decât a încasat – 20.136.729, generând o diferență de 13.678.868 de lei. Defalcate, cheltuielile candidaturii lui Ponta, în cele două tururi de scrutin la care a participat, arată în felul următor: cheltuieli de personal – 928 lei, chirii – 63.547 lei, comunicații – 13.800 lei, protocol – 7.735 lei, transport – 28.927 lei, deplasări – 417.887 lei, tipărituri și alte materiale – 10.002.943 lei, publicitate în presă – 2.396.203 lei, publicitate stradală - 6.566.454 lei, servicii – 483.488 lei, sondaje – 37.100 lei și alte cheltuieli – 117.717 lei.
Contracandidatul direct al lui Ponta, Klaus Iohannis, sprijinit de Alianța Creștin-Liberală PNL-PDL, a avut venituri de 5.029.548 lei și a cheltuit 7.291.221 lei, generându-se o diferență de 2.261.673 lei. Banii în campania lui Iohannis s-au dus pe: chirii – 11.788 lei, comunicații – 8.993 lei, protocol – 28.843 lei, transport – 187.324 lei, deplasări – 77.629 lei, tipărituri și alte materiale – 2.802.377 lei, publicitate în presă – 854.208 lei, publicitate stradală – 2.382.959 lei, servicii – 801.903 lei, sondaje – 72.044 lei și alte cheltuieli – 63.153 lei.
Din partea Partidului Mișcarea Populară a candidat Elena Udrea, care a realizat venituri de 1.275.510 lei și a cheltuit 1.828.028 de lei, diferența fiind de 552.518 lei. Udrea a cheltuit banii de campanie astfel: chirii – 9.489 lei, transport – 496 lei, deplasări – 1.130 lei, tipărituri și alte materiale – 968.656 lei, publicitate în presă – 742.855 lei, publicitate stradală – 90.849 lei, servicii – 10.000 lei și alte cheltuieli – 4.544 lei.
UDMR a strâns venituri, în 2014, pentru campania electorală a lui Kelemen Hunor, în valoare de 612.031 lei și a cheltuit 661.653 lei, cu 49.622 de lei mai mult. Iar costurile s-au repartizat în felul următor: chirii – 16.690 lei, comunicații – 43.064 lei, protocol – 6.238 lei, transport – 3.610 lei, deplasări – 8.109 lei, tipărituri și alte materiale – 317.654 lei, publicitate în presă – 59.205 lei, publicitate stradală – 124.948 lei, servicii – 70.589 lei și alte cheltuieli – 11.546 lei.
URMR a fost rivalizat direct, în acea campanie electorală, de Partidul Popular Maghiar din Transilvania, care a susținut candidatura la prezidențiale a lui Zsolt Szilagyi. Formațiunea a realizat venituri de 69.901 lei și a cheltuit 69.429 lei, economisind 1.472 de lei. Banii s-au dus pe: cheltuieli de personal – 300 lei, chirii – 500 lei, tipărituri și alte materiale – 32.422 lei, publicitate în presă - 14.644 lei, publicitate stradală - 19.508 lei, servicii – 299 lei și alte cheltuieli – 756 lei.
Un alt candidat a fost Dan Diaconescu, din partea PPDD, care a strâns pentru campanie 18.729 lei și a cheltuit 26.172 lei, cu 7.443 de lei mai mult. Cheltuielile au constat în: transport – 90 lei, tipărituri și alte materiale – 20.443 lei, publicitate în presă – 2.300 lei, publicitate stradală – 1.832 lei, servicii – 1.498 lei și alte cheltuieli – 9 lei.
Regretatul Corneliu Vadim Tudor a candidat din partea PRM și a strâns, atunci, venituri de 4.807 lei, cheltuind 3.307 lei, rezultând economii de 1.500 lei. Cu acești bani a plătit tipărituri și alte materiale – 1.807 lei și servicii – 1.500 lei.
Candidatul Partidului Alianța Socialistă, Constantin Rotaru, a avut venituri de 3.010 lei și a cheltuit 248 de lei, ieșind pe plus cu 2.762 de lei. Banii s-au dus exclusiv pe tipărituri și alte materiale.
William Brînză, care a candidat din partea Partidului Ecologist Român, a strâns venituri de 60.308 lei și a cheltuit 46.779 lei, făcând o economie de 13.159 lei. Brînză a cheltuit cei 46.779 lei pe tipărituri și alte materiale.
A mai candidat, din partea PRODEMO, Mirel Mircea Amariței, care nu a avut venituri și nici cheltuieli.
În schimb, candidatul independent Călin Popescu Tăriceanu a avut venituri de 861.259 lei și a cheltuit 1.353.366 lei, cu 492.107 lei mai mult. Banii s-au dus pe: chirii – 22.869 lei, comunicații – 448 lei, protocol – 4.547 lei, transport – 22.296 lei, deplasări – 4.480 lei, tipărituri și alte materiale – 363.741 lei, publicitate în presă - 182.975 lei, publicitate stradală – 689.248 lei, servicii – 45.797 lei și alte cheltuieli – 7.965 lei.
Tot ca independent a candidat, în 2014, și Monica Macovei. Veniturile de campanie ale acesteia au fost de 656.042 lei și a cheltuit 642.672 lei, făcând o economie de 13.370 lei. Macovei a cheltuit 49.212 lei pe chirii, 8.154 lei – pe comunicații, 1.389 lei – pe protocol, 1.814 lei – pe transport, 28.375 lei – pe deplasări, 64.871 lei – pe tipărituri și alte materiale, 254.585 lei – pe publicitate în presă, 23.211 – pe publicitate stradală, 178.300 lei – pe servicii, 32.848 lei – pe sondaje și alte cheltuieli au mai fost în cuantum de 11.913 lei.
Teodor Meleșcanu a candidat tot ca independent și a realizat venituri de campanie în sumă de 164.960 lei, cheltuind 163.616 lei, cu 1.344 lei mai puțin. Banii s-au dus pe tipărituri și alte materiale – 20.756 lei, publicitate stradală – 142.661 lei și alte cheltuieli – 199 lei.
Gheorghe Funar, candidat independent, a avut venituri de 8.600 lei și a cheltuit 8.465 lei, cu 135 de lei mai puțin. Campania sa a costat 998 lei transportul, 7.449 lei – tipăriturile și alte materiale și 18 lei – serviciile.
Costul final al voturilor diferă de la un candidat la altul. Doar câștigătorul a făcut cheltuieli „sustenabile”
Raportul „calitate-preț” de care au beneficiat acești candidați este spectaculos. Iată cât a costat fiecare vot în parte primit de cei 14 competitori din anul 2014:
* Victor Ponta, care a pierdut alegerile în turul al doilea, a primit 5.264.383 de voturi, în condițiile în care campania sa electorală a costat 20.136.729 lei. Astfel, Ponta a plătit, pentru fiecare vot primit, 3,83 lei.
* Klaus Iohannis, câștigătorul alegerilor prezidențiale precedente, a primit, în turul al doilea, 6.288.406 voturi și a cheltuit în campanie 7.291.221 lei. Ceea ce înseamnă că fiecare vot l-a costat 1,16 lei.
* Elena Udrea a cheltuit 1.828.028 lei și a primit 493.376 voturi, ceea ce echivalează cu 3,6 lei pentru fiecare vot.
* Kelemen Hunor a fost votat de 329.727 de persoane și a cheltuit în campanie 661.653 lei. Rezultă un cost de 2 lei/vot.
* Zsolt Szilagyi a primit 53.146 de voturi și a cheltuit în campanie 68.429 lei, rezultând un cost de 1,29 lei/vot.
* Dan Diaconescu a fost votat de 382.526 de persoane și a cheltuit 26.172 de lei. Concluzia: 0,07 lei/vot.
* Corneliu Vadim Tudor a primit 349.416 voturi, iar campania sa a costat 3.307 lei, rezultând un cost de 0,01 lei pentru fiecare vot.
* Constantin Rotaru a fost votat de 28.805 oameni și a cheltuit 248 de lei. Fiecare vot l-a costat 0,008 lei.
* William Gabriel Brînză a primit 43.149 voturi și a plătit în campanie 46.779 lei. Rezultatul: 1,084 lei/vot.
* Mirel Amariței a primit 7.895 de voturi fără să cheltuiască un leu.
* Călin Popescu Tăriceanu a fost votat de 508.572 de persoane, iar cheltuielile de campanie s-au ridicat la 1.353.366 lei. Rezultă un cost de 2.67 lei pentru fiecare vot.
* Monica Macovei a primit 421.648 de voturi și a cheltuit 642.672 lei. Raportul este de 1,52 lei/vot.
* Teodor Meleșcanu a fost votat de 104.131 de alegători, iar campania sa a costat 163.616 lei. Rezultă un cost de 1,6 lei/vot.
* Gheorghe Funar a strâns 45.405 voturi și a cheltuit în campanie 8.465 lei. Raportul este de 0,18 lei/vot.
Sancțiuni drastice. Monica Macovei, amendată dur și o avere confiscată
Raportul Autorității Electorale Permanente cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2014 relevă și o situație mai puțin plăcută pentru unele partide sau candidați care s-au confruntat la acest scrutin. Este vorba despre sancțiuni pecuniare destul de usturătoare.
Partidul Ecologist Român a primit atunci o amendă de 10.000 de lei, fiind confiscată suma de 46.779 lei. Adică toți banii de campanie ai lui William Brînză. Partidul Social Democrat a primit patru sancțiuni. PSD Bogor a fost amendat cu 5.000 de lei și au fost confiscați 2.500 lei. PSD Brașov a primit un avertisment și i-au fost confiscați 4.787 lei. PSD Satu Mare a primit o amendă de 5.000 de lei și 7.694 lei confiscați. Și PSD Vâlcea s-a ales cu avertisment și cu suma de 3.000 de lei confiscată.
Însă cea mai usturătoare sancțiune a primit-o Monica Macovei. Aceasta a fost amendată cu 55.000 de lei și i-au fost confiscați 291.415 lei.