Cetatea dacilor din județul Hunedoara e o adevărată mină de aur, la propriu și la figurat, pentru că aici se descoperă periodic ceva absolut senzațional, chiar dacă nu se mai poate fura aurul strămoșilor. Căutătorii de kosoni au fost alungați, brățările dacilor au fost în mare parte recuperate, dar comorile sunt de foarte multe feluri printre ruinele vechii cetăți.
Situl arheologic Sarmizegetusa, situat în satul Grădiștea de Munte din județul Hunedoara, atrage vizitatori din toată lumea. Cei care vin la Sarmizegetusa Regia caută lucruri diferite, în funcție de preferințe: mister, istorie, urmele unei culturi apuse, metale prețioase, energii. După ce au reușit să scape de căutătorii de kosoni, care veneau din toată lumea pentru a se îmbogăți cu aurul dacic, arheologii care fac cercetări la Sarmizegetusa Regia au rămas pe cap cu pretinșii yogini sau diverși sectanți, care vor energia cetății antice. Au fost nevoiți să le interzică vizitatorilor să se așeze pe jos, ca să scape de sutele de căutători de energii care ocupau zilnic cetatea, pentru a-și încărca bateriile. Unii se gândeau chiar să facă picnic în templele dacilor. Acum, după un tur al cetății, vizitatorii se mai pot odihni doar pe băncuțe.
Dacă este ceva care-i enervează mai mult pe arheologi, în afară de căutătorii de comori, sunt căutătorii de energii. Mulți întreabă dacă acolo se simte energia, iar cercetătorii detestă astfel de abordări, preferând să fie întrebați despre istoria locului și descoperirile de ultimă oră. Iar acestea nu sunt deloc puține. Răzvan Mateescu, coordonatorul științific al Șantierului Arheologic Cetățile Dacice din Munții Orăștiei, iar la Sarmizegetusa a ajuns în 1998. Inițial se credea că sunt șapte temple, dar cercetările au continuat și s-a mai descoperit un templu. „Începând cu anul 2017 au fost identificate primele elemente ale noului templu. Ulterior, an de an au fost făcute cercetări arheologice șii sperăm să mai facem descoperiri importante”, a explicat specialistul. Anul trecut, echipa de cercetare a anunțat oficial că pe terasa a IX-a s-au descoperit vestigiile unui nou templu, al optulea documentat pentru zona sacră de la Grădiştea de Munte.
Zidurile fortificate cu pietre din templu
Este o descoperire importantă, în primul rând pentru lumea ştiinţifică, dar și pentru toţi cei care iubesc istoria, care arheologilor le arată că zona sacră, sanctuarul cu mai multe temple, este mai mare decât se bănuia şi s-ar putea să urmeze şi alte surprize în viitor, când se extind cercetările pe terasele superioare.
Pentru a construi pe această terasă, arheologii cred că s-au adus aici cantităţi impresionante de pământ pentru a supraînălţa şi stabiliza locul. Se bănuieşte că edificiul avea coloane din lemn, dar nu se cunoaşte încă înălţimea lor. De exemplu, la templul de pe terasa de mai jos, terasa a X-a, coloanele de andezit măsurau undeva la peste şapte metri înălţime. O altă descoperire excepțională a arheologilor este faptul că după anul 106, dacii și-au întărit zidurile cetății inclusiv cu blocuri de piatră pe care le-au luat din temple, semn că nu au mai avut timp să aducă piatra din carierele pe care le-au folosit la construirea cetății.
Mergând pe urmele descoperirilor arheologice cu arheologul Răzvan Mateescu, cel mai bun cunoscător al cetății, vizitatorii sunt atrași de poveștile omului de știință ca de un magnet. Se adună cinci, apoi încă șapte, apoi alt grup de curioși, până când, în dreptul templului circular, specialistul e înconjurat de oameni curioși care-i sorb vorbele cu evlavie, la fel cum enoriașii ascultă cuvintele de duh ale unui preot cu har. Uimirea e pe chipurile tuturor, ceea ce arată că oamenii nu merg la cetatea dacilor doar pentru a vedea niște pietre, ci pentru că sunt însetați de cultură și chiar vor să afle ce se ascunde dincolo de vestigiile vizibile cu ochiul liber.
Ipoteza mai multor sute de tone de aur
Povestea aurului dacic e, de departe, cea mai fascinantă. Arheologul povestește că ipoteza lui contrazice informația istoricului Vasile Pîrvan, de la care a rămas scris că la părăsirea Daciei, romanii ar fi cărat 135 de tone de aur şi 330 de tone de argint, pentru că Pîrvan ar fi tăiat, de fapt, mai multe zerouri, cantitățile de aur și de argint fiind mult mai mari, conform primelor estimări ale cercetătorilor. Este enormă și cantitatea declarată oficial de către istorici, 135 de tone, la care se adaugă, în ultimii 2.000 de ani, alte sute de kilograme de aur furat de la Grădiștea Muncelului, în toate etapele istoriei, până în zilele noastre.
Oamenii locului, cei care cunosc toate poveștile, legendele și informațiile secrete, râd amar, povestind de „Banca Centrală a Daciei”, expresie folosită în Hunedoara pentru cei care „au împrumutat” banii de la daci pentru a-și construi case, pensiuni sau pentru a deschide afaceri în zonă, fără să fie prinși. Aurul dacic ar fi ajuns, acum câțiva ani, și la polițiștii de peste graniță, din Ungaria, care au fost contactați de anchetatorii români să oprească un traficant de kosoni, dar i-au făcut dispărută mașina, cu tot cu aur. Pe lângă aceste „împrumuturi” locale, furturi internaționale și investiții ale strănepoților dacilor de pe aceste meleaguri, aurul dacic a ajuns și în foarte multe colecții private din toată lumea și încă se mai încearcă recuperarea unora dintre faimoasele brățări deținute ilegal de unii colecționari care încă n-au fost prinși. La fel și kosonii, monedele de aur ale dacilor, găsite în cantități foarte mari în toată zona Grădiștea Muncelului. Iar căutătorii de comori materiale, spirituale, culturale sau energetice merg în continuare pe urmele dacilor, în speranța că vor face noi descoperi fabuloase. La fel și arheologii.
Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică (DGAMPT) Hunedoara a lansat un pachet impresionant de materiale de promovare a județului, create de o echipă multidisciplinară de specialiști în mai multe domenii. Aplicația pentru mobil „Discover Hunedoara” (discoverhunedoara.com) conține toate informațiile pentru turiști.