Numit „deputatul-mitralieră” după ce a spus că este dispus să folosească AKM-ul împotriva manifestanţilor din iarna anului trecut, Cătălin Rădulescu pare până acum să fi tras doar împotriva propriului partid. Deşi PSD nu a susţinut majoritatea proiectelor sale de lege, iniţiativele legislative ale lui Rădulescu au creat rumoare şi au scandalizat pe mulţi, iar social-democraţii au trebuit să dea explicaţii pentru idei pe care, ca partid, nu le-au susţinut.
Principala victimă a freneziei legislative a lui Cătălin Rădulescu este, deocamdată, colegul său de partid, Florin Iordache, preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, în condiţiile în care o serie de proiecte adoptate tacit, cu raport de la Comisia juridică, contravin flagrant deciziilor luate în aşa-numita Comisie Iordache. Astfel, ieri plenului Senatului i-a fost adusă la cunoştinţă adoptarea tacită a unui proiect de lege al lui Rădulescu prin care infracţiunea de obţinere de foloase necuvenite este restrânsă considerabil deoarece, potrivit noii definiţii, foloasele necuvenite sunt infracţiunea doar dacă sunt obţinute pentru făptuitor, iar bunurile sunt exclusiv materiale. Imediat, Iordache a trebuit să anunţe că va cere desesizarea Comisiei juridice pe această lege întrucât este de competenţa comisiei speciale. „Ca să închidem subiectul că dorim să intre în vigoare articole controversate”, a spus Iordache. Aceasta a fost doar ultima dintr-o serie de surprize neplăcute pe care i le-a făcut Rădulescu. Pe 14 mai, Camera Deputaţilor a adoptat tacit, tot prin intermediul Comisiei juridice conduse de către Eugen Nicolicea, trei proiecte de lege. Primul prevedea ca Senatul să desemneze conducerea Parchetelor, al doilea stipula că apelul la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să poată fi pronunţat doar în favoarea inculpaţilor, iar al treilea schimba criteriile de selecţie pentru inspectorii Inspecţiei Judiciare. Iniţiativele lui Rădulescu contraveneau prevederilor legilor Justiţiei, cu care Comisia Iordache şi-a bătut capul luni în şir şi care au generat controverse care încă mai persistă. Cea mai discutabilă este, de departe, numirea şefilor de parchete de către Senat, în condiţiile în care soluţia din comisia specială a reprezentat un compromis menit să domolească temerile legate de subordonarea politică a sistemului judiciar. Pe de altă parte, şi PSD poartă o parte din vină pentru discuţiile iscate de activitatea legislativă a lui Rădulescu, întrucât nu a reuşit să mobilizeze majoritatea parlamentară încât aceste legi să fie respinsă înainte de termenul de adoptare tacită. O altă iniţiativă a lui Rădulescu a trebuit dezavuată public chiar de către preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Pe 22 ianuarie, deputatul anunţa că va propune dezincriminarea abuzului în serviciu. „Nu dezincriminăm abuzul în serviciu”, a trebuit să precizeze Dragnea, în aceeaşi zi. Năzdrăvăniile lui Rădulescu au ajuns şi la Curtea Constituţională, de data aceasta cu concursul partidului său. Pe 30 decembrie 2017, preşedintele Iohannis a primit la promulgare o lege iniţiată de Rădulescu prin care aleşii locali, parlamentarii şi prefecţii primeau dreptul de a fi comerciant persoană fizică. Pe 18 ianuarie, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională argumentând că, aleşii locali sau parlamentarii au posibilitatea să renunţe la demnitatea publică dacă le este peste mână să nu mai fie comercianţi persoană fizică. Curtea i-a dat dreptate şi legea a fost declarată neconstituţională.
Pe 16 aprilie, Comitetul Executiv al PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru Cătălin Rădulescu, la propunerea organizaţiei de Argeş, din care provine deputatul. Rădulescu mai are în „palmares” şi o suspendare de şase luni din partid, după declaraţiile legate pistolul-mitralieră.
Cătălin Rădulescu a intrat în conflict cu conducerea PSD şi la Congresul din martie când a contestat rezervarea pentru femei a jumătate din posturile de vicepreşedinte
În ultima vreme, Florin Iordache a răbufnit de mai multe ori împotriva colegului care iese din linia partidului. Pe 8 mai, Iordache a precizat că, la modificarea Codurilor penale, va ţine seama de opinia CSM, mai mult decât la a unor colegi de partid, referirea vizându-i pe Cătălin Rădulescu şi Eugen Nicolicea. „N