Curtea Constituţională a României (CCR) a respins joi, cu unanimitate de voturi, excepţia referitoare la articolul din Codul penal care incriminează traficul de influenţă.
Preşedintele interimar al CCR, Valer Dorneanu, a anunţat, la finalul şedinţei, că judecătorii constituţionali au respins excepţia privind dispoziţiile art. 291 alin. (1) din Codul penal, dar şi pe cea cu referire la sintagma ''lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public'' din acelaşi articol, fiind conexate mai multe cauze.
Excepţia a fost ridicată în mai multe dosare, care au fost conexate de către CCR, printre care şi cel al lui Mircea Băsescu, fratele fostului preşedinte Traian Băsescu.
"Acel dosar a fost conexat la alte 5 având acelaşi obiect - traficul de influenţă - şi în unanimitate am respins excepţia de neconstituţionalitate. Toate motivele le veţi găsi în decizia care se va publica, suntem siguri, înainte de vacanţa judecătorească, în jur de 15 - 20 iulie. Vom explica ce e folos necuvenit, ce înseamnă 'lasă să se înţeleagă'. S-a respins în unanimitate excepţia şi toate motivele legate de acele critici cu 'folos necuvenit, cu lasă să se înţeleagă că a avut o influenţă' vor fi explicate în amănunt în decizia pe care o vom publica", a afirmat Dorneanu.
În 22 aprilie, Curtea de Apel Constanţa a admis cererea formulată de Mircea Băsescu privind sesizarea Curţii Constituţionale.
"În baza art. 29 alin. 4 din Legea 47/1992, dispune sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 291 alin. 1 Cod penal, cu referire la sintagma 'lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public' din cuprinsul acestui text de lege. Definitivă", se arăta în minuta instanţei.
Aceeaşi sintagma a fost contestată recent şi de Dragoş Băsescu, cererea acestuia de sesizare a CCR fiind admisă în 22 iunie de Tribunalul Bucureşti.
Articolul 291 din Codul penal prevede, în primul alineat, că "pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani".
În 16 iunie, judecătorii Curţii de Apel Constanţa au decis condamnarea definitivă a lui Mircea Băsescu la 4 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, cauză în care sunt implicaţi membri ai familiei lui Bercea Mondial.
Magistraţii au dispus ca şi Marian Căpăţână să îşi execute condamnarea, în acelaşi dosar, de 3 ani de detenţie pentru complicitate la trafic de influenţă.
Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost trimişi în judecată în iunie 2014 de către procurorii DNA, pentru trafic de influenţă şi respectiv complicitate la trafic de influenţă, iar în luna noiembrie a aceluiaşi an a început derularea procesului.
Potrivit DNA, în perioada 20 februarie 2011 - 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunţător (Florin Anghel), prin intermediul inculpatului Marian Căpăţână, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl acestuia (Sandu Anghel), precum şi a altor cereri incidente, cu scopul de a obţine o hotărâre favorabilă, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.