Pronunțarea în ceea ce privește conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat la CCR de Ilie Bolojan, în calitate de premier demis și interimar, va avea loc în data de 23 septembrie. În aceeași zi, Curtea Constituțională va soluționa și conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, sesizat de Sorin Grindeanu. În primul, Executivul, care a pierdut, pe fond, procesul cu ÎCCJ în privința plății drepturilor salariale restante, Bolojan susține că puterea judecătorească nu are dreptul să emită hotărâri care intră în contradicție cu politica fiscală a Guvernului. Speța, care nu este definitivă, se află în fază de recurs, cu termen final la 23 iulie. În al doilea dosar de la CCR, Grindeanu arată că Guvernul a emis Ordonanța SAFE după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură, ceea ce este neconstituțional.
Curtea Constituțională a amânat, ieri, pentru data de 23 septembrie 2026 pronunțarea deciziei în ceea ce privește pretinsul conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat de premierul demis și interimar Ilie Bolojan pe tema plății restanțelor salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Instanța supremă a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru refuzul de a aloca fondurile necesare achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări salariale de 25% stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești, aplicabile începând cu 2018. Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ pe 5 mai.
Ilie Bolojan a anunțat, la începutul acestei luni, că a decis să sesizeze CCR, susținând că instanța „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară” și că, potrivit Legii 500/2002 privind finanțele publice, elaborarea bugetului și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative - nu ale instanțelor de judecată.
Premierul demis: Cu privire la Buget, Guvernul este suveran
Concret, premierul demis și interimar susține că puterea judecătorească „nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat”, declarând că, potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative.
„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanţelor salariale din zona de justiţie. Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a anunțat Ilie Bolojan.
Acesta a precizat, de asemenea, că a constatat că „foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel Bucureşti a admis această acţiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanţă a stabilit, în afara acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi”.
Presiuni la CCR, în timpul desfășurării procesului civil
Curtea de Apel București a admis, prin Hotărârea nr. 141 din 5 mai 2026 (exact în ziua în care Guvernul Bolojan a picat prin moțiune de cenzură), cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Înalta Curte de Casaţie și Justiţie în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor, obligând pârâții la „emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor articolului 24 alineat 4 din Legea nr. 554/2004 (acordarea de penalități și de despăgubiri reclamantei - n.red.)”. De asemenea, instanța a aplicat Guvernului României şi Ministerului Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta hotărâre.
Atât Guvernul, cât și Ministerul Finanțelor au atacat cu recurs hotărârea Curții de Apel București, procesul mutându-se chiar la ÎCCJ, fiind înregistrat, la data de 9 iunie 2026, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, sub numărul de dosar 1844/2/2026.
Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat pronunțarea, în ambele dosare, pentru data de 23 iulie 2026.
Executivul demis, acuzat, la rândul lui, de generarea unui alt conflict constituțional
Revenind la conflictul juridic de natură constituțională sesizat de Ilie Bolojan, de remarcat este faptul că magistrații instanței de contencios constituțional au aplicat aceeași măsură atât în ceea ce privește această acțiune a liderului PNL, ca și în cazul unei alte acțiuni inițiate la CCR de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Miercuri, Curtea Constituțională a amânat, de asemenea, tot pentru data de 23 septembrie soluționarea conflictului instituțional dintre Guvern și Parlament, sesizat de președintele Camerei Deputaților, care a solicitat, la rândul lui, soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern și Parlament cu privire la ordonanţa care vizează programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan când a devenit interimar, la trei zile după ce Parlamentul votase moţiunea de cenzură.
În sesizarea cu conflict juridic de natură constituțională, Sorin Grindeanu susține că o problemă a acestei OUG o constituie „adoptarea şi transmiterea spre publicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moţiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu articolul 110 alineat 2 din Constituţie, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegate”. De asemenea, Grindeanu mai semnalează „reglementarea prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară - în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a şedinţelor plenului la Camera Deputaţilor şi, respectiv, la Senat - transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”.
Ordonanța SAFE a fost atacată la CCR și de Avocatul Poporului, însă, până în acest moment, acest dosar nu a primit un termen de soluționare.