Validitatea mandatului de președinte al Senatului al lui Teodor Meleșcanu va fi decisă de judecătorii Curții Constituționale după consumarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale. Asta, după ce, nici ieri, CCR nu a reușit să ajungă la o concluzie în legătură cu contestația formulată de Călin Popescu Tăriceanu, alături de alți 32 de senatori, care consideră că Hotărârea nr. 36/2019 a Senatului a fost adoptată cu încălcarea Regulamentului. În speță, Meleșcanu a fost propus de PSD, în timp ce era membru ALDE, iar ALDE a avut o altă propunere pentru cea de-a doua funcție în stat. Judecătorul CCR Daniel Morar, raportor pe acest dosar, a opinat pentru admiterea contestației, în timp ce Livia Stanciu este de părere că Meleșcanu a fost ales în mod legal în funcție.
Astfel, după ce nici în 17 octombrie magistrații nu au reușit să se pronunțe, ieri au decis să dea un verdict în legătură cu această temă pe data de 27 noiembrie 2019. În condițiile în care însă Parlamentul României, din conducerea căruia face parte, în primul rând, președintele Senatului, va trebui să valideze rezultatele votului de învestitură a Guvernului Orban, de luni, dar care va emite și acte legate de alegerile prezidențiale. Și, mai ales, că decizia a fost amânată pentru a treia zi după al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.
Scandalul privind numirea lui Teodor Meleșcanu la conducerea Senatului a izbucnit după demisia lui Călin Popescu Tăriceanu. PSD, care deține majoritatea absolută în Camera Superioară a Parlamentului, a făcut propria propunere de candidat, dar nu din rândurile propriului partid, ci din rândurile fostului grup parlamentar al ALDE din Senat, în persoana lui Meleșcanu. Acesta a contracandidat-o pe reprezentanta PNL Alina Gorghiu, iar ALDE l-a nominalizat pe Iani Popa. După ce, pe 10 septembrie, între Meleșcanu și Gorghiu a intervenit balotajul, s-a organizat un al doilea tur, în care ALDE a sprijinit candidatura PNL, însă, în urma votului, câștigător a fost declarat Teodor Meleșcanu.
Conflict între doi judecători pe acest subiect
Imediat, Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că va ataca Hotărârea Senatului nr. 36/2019 la Curtea Constituțională, opinând că s-a încălcat Regulametul, deoarece un grup parlamentar nu poate avea două propuneri, în același timp, pentru a doua funcție în stat. În fapt, Regulamentul Senatului prevede, la articolul 23, alineat 1, că președintele Senatului este ales prin vot secret și se interzice doar ca un grup parlamentar să facă două propuneri în același timp. ALDE a avut propria propunere, pentru această funcție, însă Meleșcanu nu a fost propunerea ALDE, ci a PSD. Astfel încât, este mai mult decât evident, că prevederea regulamentară nu a fost încălcată.
Cu toate acestea, contestația a ajuns la Curtea Constituțională, unde judecător raportor pentru această speță a fost desemnat Daniel Morar. Până la termenul precedent în care trebuia tranșată această speță, mai exact până pe 17 octombrie, Morar a înaintat un raport de admitere a contestației și a opinat pentru infirmarea mandatului lui Teodor Meleșcanu, pentru că un senator nu poate candida pentru șefia Senatului decât din partea grupului parlamentar din care face parte. Surprinzător, Morar a întâmpinat criticile Liviei Stanciu, care a demontat toată această argumentație, opinând că Teodor Meleșcanu a fost ales constituțional și regulamentar la conducerea Camerei superioare a Parlamentului și s-a exprimat pentru respingerea contestației depuse.