România nu mai are niciun fel de acord cu Fondul Monetar Internaţional din septembrie 2013, dar o delegaţie a instituţiei de la Washington, condusă de Reza Baqir, şeful misiunii pentru România, soseşte astăzi la Bucureşti. De ce? Deficitul bugetar din 2017 pare a fi scopul nedeclarat al misiunii.
Oficial, cei de la FMI sunt la Bucureşti pentru discuţii de “curtoazie”, pentru a-l cunoaşte pe premierul Sorin Grindeanu, dar şi pe ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan. Este o regulă nescrisă ca, atunci când se instalează un nou Guvern, cei de la FMI să vină să discute cu noii miniştri economici, însă de această dată graba pare prea mare. Delegaţia soseşte fix la două săptămâni de la instalarea la Palatul Victoria a Guvernului Grindeanu, dar la timp pentru a fi aici pe parcursul următoarei săptămâni, când bugetul va fi definitivat şi depus în Parlament pe 25 ianuarie. Reza Baqir, şeful misiunii pentru România, a atras atenţia încă de anul trecut că deficitul bugetar va exploda în 2017 şi a recomandat atunci să se renunţe la măsurile fiscale prevăzute în Codul Fiscal pentru acest an, respectiv la scăderea TVA de la 20% la 19%, la anularea supraaccizei la carburanţi şi la anularea taxei pe stâlp. Problema FMI este că actualul Guvern nu numai că nu a ţinut cont de aceste recomandări, dar a luat şi alte măsuri care vor duce deficitul bugetar la peste 4% din PIB, după opinia unor analişti economici.
Suntem monitorizaţi o dată pe an
Ministrul de Finanţe, Viorel Ştefan, a declarat că nu vom face un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, pentru că nu avem nevoie de bani. „Cu FMI nu avem nicio obligaţie. Vom discuta în termeni de curtuoazie, nu va fi nicio altfel de discuţie”, a spus acesta. Cu alte cuvinte, recomandările FMI ar putea rămâne simple vorbe, pentru că reprezentanţii instituţiei de la Washington nu au cum să forţeze Guvernul să ia măsurile pe care ei le propun. Pe de altă parte, în calitate de stat membru, România furnizează FMI informaţii şi participă la consultări anuale, în conformitate cu prevederile articolului IV al Statutului FMI, în urma cărora experţii de la Washington elaborează un raport de țară. Recomandările din acest document nu sunt obligatorii pentru Guvernul român, dar sunt un mesaj foarte clar pentru pieţele finnaciare internaţionale care pot împrumuta mai scump România dacă raportul arată că aici sunt probleme. Ultima evaluare a situației macroeconomice în cadrul procedurii de monitorizare denumite generic “Article IV Consultations” a avut loc în perioada 2-15 martie 2016, deci este de aşteptat ca într-o lună şi jumătate, două, să avem o nouă vizită a echipei de experţi a FMI, care vor da un vot pozitiv sau negativ programului de guvernare.
Prognozele de la Washington pentru România
FMI avertizează că vârful de creștere economică înregistrat în 2016 de România va fi urmat în 2017 de o încetinire până la 3,8%, însă chiar și așa vom înregistra cel mai ridicat ritm de creștere economică din Europa. Estimările au fost publicate în raportul "World Economic Outlook", editat în 4 octombrie 2016, de FMI. Instituţia internaţională mai prognozează că prețurile de consum vor reveni în 2017 în teritoriu pozitiv, înregistrând o creștere de 1,7%, urmând în 2018 o mărire cu 2,5%.
Reza Baqir, şeful misiunii FMI pentru România, nu poate obliga Guvernul să ţină cont de părerile instituţiei pe care o reprezintă. Totuşi, un raport anual negativ ar putea influenţa costul la care se împrumută România pe pieţele internaţionale.