Asa se intampla in fiecare an: de 1 februarie se desfasoara Zarezanul, care marcheaza prima iesire a oamenilor la camp in noul an, in plaiul viilor.
Zarezanul, denumit in unele vetre folclorice "Gurban" sau "Arizan" este un stravechi obicei, practicat din mosi–stramosi, atat de romanii, cat si de bulgarii de pe ambele maluri ale Dunarii. Obiceiul s-a pastrat pana in zilele noastre in numeroase comunitati teleormanene.
Zarezanul este o sarbatoare a vitei de vie si vinului, la care participa intreaga comunitate locala si care astazi are un caracter dual, ingemanand ritualul sacru cu manifestarea bahica. Sarbatoarea se desfasoara in mod traditional pe intreaga durata a zilei, din zori si pana seara tarziu.
Dimineata pornesc barbatii de toate varstele, purtand pe cap coronite din joarda de vita uscata, se aduna in cete si se indreapta catre vii, cu traistele doldora de mancare si vin in tuga. Ajunsi la vii, oamenii aprind focuri, dezgroapa sticla cu vin bine ascunsa de cu toamna si taie cateva joarde de vita.
Urmeaza o petrecere care se prelungeste pana seara tarziu cand lumea se intoarce acasa, cu gandul la zarezanul de anul viitor.