Astăzi se vor relua discuţiile pe legile Justiţiei, mai exact pe Legea 304 privind organizarea judiciară. Parlamentarii din comisia specială vor să bage în plenul Camerei şi a doua lege a Justiţiei, pentru ca mai apoi să o trimită în plenul Senatului.
Dacă săptămâna trecută parlamentarii au făcut circ în plenul Camerei Deputaţilor, pe Legea 303, prima din pachetul de legi ale Justiţiei, privind Statutul magistraţilor, lucrurile par să rămână în aceeași notă și de azi încolo. Asta, pentru că mâine vor acorda un vot final pe acest proiect de lege, iar mai apoi va fi şi ea trimisă către Senat, acolo unde se vor relua discuţiile pe amendamente şi va primi un vot în plen. Ulterior, legea urmează să fie trimisă la promulgare către Klaus Iohannis, dar cel mai probabil preşedintele o va întoarce în Parlament pentru reexaminare şi o va contesta la Curtea Constituţională.
Săptămâna trecută, parlamentarii au votat toate amendamentele, fără să fie citite, au stat peste 11 ore în plenul Camerei, s-au certat, s-au înjurat, iar Opoziţia a încercat să tragă cât mai mult de timp pentru a nu fi votată Legea privind Statutul magistraţilor, fiind nemulţumiţi de felul în care a trecut proiectul prin comisia specială condusă de Florin Iordache.
Ce a încins spiritele
În Legea 303, cele mai importante modificări vizează faptul că preşedintele României nu mai poate refuza numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor ÎCCJ, dar nici numirea procurorilor şi judecătorilor simpli. Acest lucru l-a supărat destul de tare pe Klaus Iohannis. Cu o putere tot a rămas președintele, îi poate numi în continuare pe procurorii-şefi. O altă modificare vizează desecretizarea informaţiilor care ţin de justiţie, adică toate actele legate de justiţie, consemnate de CSAT sau de serviciile de informaţii devin informaţii de interes public. În plus, magistraţii nu pot fi colaboratori ai vreunui serviciu. Un magistrat nu poate fi suspendat automat dacă este trimis în judecată. Statul este obligat să se îndrepte împotriva unui magistrat pentru recuperarea prejudiciului comis de acesta. Este şi amendamentul care a stârnit scandal între cei de la PSD şi ALDE, dar problema s-a soluţionat în plenul Camerei.
O altă modificare la Legea 304, privind organizarea judiciară, vizează înfiinţarea acelei secţii speciale pentru investigarea unor infracţiuni în justiţie. Secţia trebuie să fie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora. Secţia nu poate avea mai mult de 20 de angajaţi, dintre care opt procurori şi 12 personal auxiliar de specialitate. Aleşii mai au de dezbătut săptămâna aceasta şi o a treia lege din pachetul de legi ale Justiţiei, Legea 317/2004, cea care vorbeşte despre CSM. Pe 13 decembrie, Curtea Constituţională urmează să dea o decizie în care să determine constituţionalitatea comisiei speciale conduse de Florin Iordache, asta după ce USR şi PNL au sesizat CCR cu privire la regulamentul comisiei speciale conduse de acesta.
Iniţial, Comisia Iordache a fost înfiiţată pentru a pune în acord deciziile Curţii cu Codul de Procedură Penală și Codul Penal, nu pentru a modifica pachetul de legi ale Justiţiei.