Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La data de 10 iunie, expiră mandatele interimare ale miniștrilor Cabinetului Bolojan care au preluat portofoliile vacantate de către reprezentanții PSD, prin demisie. La data de 18 iunie, expiră și interimatul întregului Guvern, demis prin moțiune de cenzură. Un guvern al cărui mandat a încetat nu mai poate roti miniștrii pe portofolii, acesta fiind și motivul pentru care președintele României nu mai poate amâna nominalizarea. Nicușor Dan îl preferă, în continuare, pe Eugen Tomac, ca premier „independent” și va încerca o formulă de Executiv cu miniștri tehnocrați. Matematic, având în vedere că, atât PNL, cât și USR au rămas încremeniți în proiectul de a nu vota o astfel de propunere, formarea unei majorități parlamentare este problematică. La finalul acestei săptămâni ar putea fi, însă, pronunțată de către ÎCCJ soluția finală în procesul pe care Dominic Fritz îl are cu ANI. Iar, în funcție de natura verdictului, și poziția partidului se poate „reorienta”.
Președintele României, Nicușor Dan, urmează ca, până la finalul acestei săptămâni, să facă desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, afirmă surse politice. Deși nu este, în acest moment, clar ce majoritate parlamentară va investi și va susține o asemenea formulă guvernamentală, Nicușor Dan îl preferă pe consilierul său prezidențial, Eugen Tomac, europarlamentar și președinte al Partidului Mișcarea Populară (PMP).
Sunt vehiculate două formule ale potențialului viitor Cabinet. Astfel, premierul dorit este Eugen Tomac, catalogat de către președinte drept un premier „independent”, iar ministerele ar urma să fie conduse, în continuare, de către membri ai partidelor parlamentare „prooccidentale”. Varianta de rezervă este ca și miniștrii viitorului Cabinet să fie tehnocrați, însă, la nivel de secretari de stat, funcțiile să fie ocupate de politicieni de la PSD și UDMR, eventual de la USR și de la PNL. Asta, în ciuda faptului că, deocamdată, nici progresiștii, nici liberalii, în mod oficial, nu au dat vreun semn că și-au reconsiderat poziția de a nu mai guverna alături de PSD, afirmând, chiar și zilele trecute, că USR și PNL nu vor vota pentru învestirea unui guvern din care fac parte reprezentanți ai PSD, indiferent de nivelul de reprezentare.
Nu mai pot fi numiți interimari la interimari
Situația politică și guvernamentală este, astfel, destul de incertă, în condițiile în care mai sunt exact 16 zile până când expiră termenul constituțional de 45 de zile de interimat al Guvernului condus de Ilie Bolojan, demis, la data de 5 mai 2026, de către Parlamentul României, printr-o moțiune de cenzură votată de către 181 de senatori și deputați. Acest interimat expiră, oficial, la data de 18 iunie 2026.
Însă aceasta nu este singura problemă pe care o are Executivul demis. Există chiar și un termen mult mai apropiat la care expiră mandatele interimare ale miniștrilor de la PNL, USR și UDMR care au preluat portofoliile celor de la PSD, după demisia social-democraților din Cabinetul condus de Ilie Bolojan. Aceste demisii au devenit efective în 27 aprilie 2026, iar interimatul exercitat, în funcțiile vacantate, de către restul membrilor Executivului, inclusiv cel exercitat interimar de către Ilie Bolojan la conducerea Ministerului Energiei, expiră peste 8 zile, în data de 10 iunie 2026.
Odată expirat acest termen de 45 de zile, în cazul în care nu va fi învestit un Guvern cu puteri depline, ar trebui ca premierul să se prezinte în fața Parlamentului pentru a putea fi numiți alți miniștri plini. Însă, deoarece Guvernul a fost demis, în 5 mai, în ansamblul său, acest lucru nu mai este posibil.
Românii ar prefera alegeri anticipate
În acest context, este previzibil ca președintele Nicușor Dan să nu mai amâne nominalizarea și să încerce să formeze un nou Executiv chiar începând de săptămâna aceasta.
Conform celui mai recent sondaj realizat de Avangarde, la întrebarea „Sunteți de acord cu un prim-ministru independent?”, 53% dintre respondenți au afirmat că nu susțin o asemenea variantă, pe care o cataloghează drept proastă. Doar 35% dinte cei intervievați au opinat că este o idee bună, restul neștiind să răspundă la această întrebare.
Mai departe, cei chestionați au mai fost întrebați dacă din viitorul guvern ar trebui să facă parte oameni care nu au apartenență politică. 52,7% nu au fost de acord cu un asemenea scenariu. Cei care sunt de părere că Guvernul trebuie să fie format din miniștri tehnocrați au fost doar în proporție de 37,5%, în timp ce un eșantion de 9,9% dintre respondenți nu au știut să răspundă.
Spectaculos este că 56,4% dintre cei chestionați susțin ideea organizării alegerilor anticipate pentru Parlamentul României, în timp ce 37,9% nu consideră oportună organizarea unor astfel de alegeri legislative înainte de termen, 8,7% dintre cei întrebați nu au răspuns la această întrebare.
Cercetarea sociologică a fost realizată prin interviuri telefonice de către compania Avangarde, în perioada 22 – 31 mai 2026, pe un eșantion de 900 de persoane, reprezentativ la nivel național.
ÎCCJ ar putea întoarce „jocul” la finalul acestei săptămâni
Una dintre principalele probleme care stau în calea planului lui Nicușor Dan de a fi învestit, cât mai repede, un guvern condus de Eugen Tomac este aritmetica parlamentară. Dacă PNL și, mai ales, USR își mențin pozițiile oficiale de a nu vota un astfel de Executiv, realizaea unei majorități parlamentare „prooccidentale” este impozibil de realizat. Așa cum „Jurnalul” a arătat, săptămânile trecute, un astfel de Guvern poate fi învestit cu voturile PSD, UDMR, ale Minorităților Naționale și ale USR, fără a mai fi nevoie de sprijinul PNL și, cu atât mai puțin, al partidelor de opoziție și ale neafiliaților. Însă USR pare încă încremenit în proiectul „Bolojan”, la care actuala conducere a partidului a achiesat prin documente oficiale.
Lucrurile s-ar putea, însă, schimba la finalul acestei săptămâni. Asta, deoarece, vineri, 5 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe două verdicte în dosarul liderului USR, Dominic Fritz, în procesul pe care acesta încearcă să anuleze raportul Agenției Naționale de Integritate conform căruia edilul progresist al municipiului Timișoara s-a aflat în conflict de interese. Este vorba despre soluția în recurs, cu caracter definitiv, în acest litigiu, pe de o parte, și, pe de altă parte, despre admiterea sau nu a sesizării Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate ridicată chiar de Fritz.
La data de 15 mai 2026, Înalta Curte a încuviințat cererea de amânare a judecării cauzei, formulată de către Dominic Fritz prin avocații săi, de sesizare a CCR și, pentru ca ANI să poată lua la cunoștință despre cererea de sesizare a Curții și pentru a depune un punct de vedere asupra acesteia, a acordat termen tot pentru data de 5 iunie 2026.
Dominic Fritz, găsit în conflict de interese de către ANI, a pierdut, deja, pe fond procesul, la Curtea de Apel Timișoara. Dacă va „rata” și recursul, Fritz riscă să nu mai poată ocupa funcții publice pentru o perioadă de trei ani. O decizie defavorabilă ar putea pune sub semnul întrebării inclusiv mandatul său de președinte al USR, mai ales că, potrivit unor surse politice, o parte din actuala conducere a partidului nu este de acord cu decizia luată sub „patronajul” lui Fritz de a părăsi guvernarea.
Citește pe Antena3.ro
