Îi vedem zilnic prin locurile aglomerate, în pieţe, staţii şi mijloace de transport public și de cele mai multe ori ne impresionează. Nu se sfiesc să întindă mâna și să joace rolul victimei, un rol pentru care au toate accesoriile: haine ponosite, texte lacrimogene și întotdeauna o poveste plină de dramatism. Sfatul autorităţilor este să nu cedezi, dar nu întotdeauna oamenii pot trece impasibili pe lângă ei.
Marin şi Elena sunt soţ şi soţie şi câştigă zilnic în jur de 300 de lei. Bărbatul are 67 de ani, iar femeia 62, însă ambii par să aibă o vârstă mult mai înaintată. El are mâna şi piciorul, din partea stângă, paralizate şi stă permanent în scaun cu rotile, iar femeia, care acuză și ea probleme locomotorii, îl însoțește peste tot. Schema de cerşit a celor doi este simplă. Marin îi roagă pe trecători să-l ajute cu bani pentru un tratament , pentru că este paralizat, iar soţia îi împinge scaunul rulant printre maşinile care se opresc la semafor. De cele mai multe ori, zâmbesc şi fac cu mâna fiecărui şofer. Mulţi deja îi cunosc, îi salută şi le dau bani. În general lucrează part-time de luni până duminică, câte 3-4 ore pe zi.
Cercetările polițiștilor locali au condus la concluzia că în București se câștigă din cerșetorie peste 1.000 de euro pe lună. Autorităţile spun că demască lună de lună câte un fals cerșetor care, din punct de vedere medical, nu se poate încadra sub nici o formă în categoria persoanelor cu dizabilități. Aceștia își truchează starea fizică, pozând constant în persoane fără membre sau cu alte grave handicapuri. „Cetățenii trebuie să știe că atunci când oferă bani persoanelor de care li se face milă, nu întrețin doar falșii cerșetori, ci întrețin și nemunca. Unii dintre cei care imploră mila publicului sunt apți de muncă și ar putea oricând să câștige niște bani lucrând”, spune Marius Avram, reprezentant al poliţiei locale sector 2. Când sunt prinşi, ei îşi plătesc amenda de 200 de lei şi îşi continuă activitatea ca şi când nimic nu s-a întâmplat.
Potrivit Poliţiei Locale, cele mai bune locuri pentru cerșit din Capitală sunt în zona Unirii, a Gării de Nord, în Centrul Vechi şi Universitate, unde fiecare cerșetor poate câștiga în medie în jur de 500 de lei pe zi. În zilele de sărbătoare, majoritatea cerșetorilor își mută „locurile de muncă” în preajma lăcașelor de cult. La Catedrala Patriarhală şi la Cimitirul Bellu se ajunge atunci și la 600 de lei pe zi. Aceasta înseamnă că într-o lună în care sunt și sărbători, un cerșetor poate să se aleagă chiar și cu 3.000 de euro.
Stăpânii milogilor
În urmă cu câteva zile, doi oameni ai stăzii din zona Colentina au mers la poliţie şi au reclamat faptul că sunt ameninţati cu bătaia de un tânăr de 23 de ani şi li se cer 100 de lei pe zi taxă pentru a fi lăsaţi să cerşească. În baza celor declarate, poliţia a marcat chimic mai multe bacnote de 100 de lei şi au organizat un flagrant pentru a-l prinde pe individ. La sfârşitul zilei acesta şi-a făcut apariţia şi a fost capturat de oamenii legii. Suspectul a fost dus la secţie unde i s-a întocmit dosar penal, iar în prezent este cercetat în libertate. El riscă pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
În general cei care coordodează reţelele de cerşetori se folosesc de copii şi bătrâni pentru că sunt mai uşor de manipulat. De cele mai multe ori ei sunt traficanţi de droguri. Tot ei le injectează heroină copiilor pentru a-i determina să li se supună – spun surse din poliția locală. Din păcate, în lipsa unor declaraţii ale victimelor, aceştia profită de micuţi şi îi exploatează.
Cerșetori de export
Procurorii DIICOT, în colaborare cu autorităţile franceze, au descoperit recent că şaptezeci de copii ar face parte dintr-o reţea de români care se ocupa cu furtul şi cerşetoria la Paris. Minorii erau instruiți acasă, înainte să fie trimişi în străinătate. Potrivit DIICOT, copiii învăţau să fure din buzunare în mijloacele de transport în comun şi în magazine în România. Când părinţii considerau că minorii se descurcă suficient de bine, aceştia erau trimişi să fure la Paris. Odată ajunşi în taberele de romi din capitala Franţei, minorii erau îndrumaţi în special spre zonele aglomerate, prin care trec, zilnic, zeci de mii de turişti. Dimineaţă li se stabilea cota. Cine nu reuşea să strângă suma nu avea voie să se întoarcă în tabără. Ancheta vizează 120 de persoane din care mai bine de jumătate sunt copii cu vârste cuprinse între 10 si 13 ani. Poliţiştii spun că e deja obicei pentru multe familii de romi să-şi trimită copiii la furat sau la cerşit. Doar cei sub 14 ani dau loviturile, pentru a nu putea fi traşi la răspundere.
În Bucureşti activează peste 20.000 de cerşetori profesionişti, dar şi circa 12.000 care practică această meserie bănoasă doar ocazional.
Protecția Copilului din Capitală derulează periodic campanii pentru combaterea cerşetoriei şi a exploatării muncii copilului. Potrivit autorităţilor, măsurile vizează combaterea cerşetoriei agresive, a cerşetoriei organizate, precum şi a cerşetoriei infantile. Se doreşte, de asemenea, ca minorii constrânşi să cerşească să fie trimiși în centre de plasament, iar abuzatorii să fie predaţi organelor de cercetare penală.