PSD, PNL, USR și UDMR au semnat acordul pentru noua lege a salarizării. Ce se schimbă pentru bugetari din 2027
Noua lege a salarizării intră în etapa decisivă
PSD, PNL, USR și UDMR au semnat un acord politic pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public, unul dintre cele mai importante proiecte asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Documentul a fost parafat în urma unui proces de mediere coordonat de Administrația Prezidențială și stabilește că legea va fi adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Noua lege a salarizării reprezintă un jalon esențial din PNRR, iar termenul limită pentru îndeplinirea acestui obiectiv este 1 iulie 2026. Autoritățile susțin că reforma salarială va aduce mai multă echitate și predictibilitate în sistemul public, fără să afecteze veniturile actuale ale angajaților.
Potrivit comunicatului transmis de Administrația Prezidențială, acordul stabilește foarte clar că aplicarea noii legi nu va conduce la diminuarea salariilor pentru angajații din sectorul public și nici nu va afecta țintele fiscale asumate de România în raport cu Comisia Europeană.
„Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Când intră în vigoare noua lege a salarizării
Conform acordului semnat de cele patru partide, noua lege a salarizării va intra integral în vigoare la data de 1 ianuarie 2027. Documentul prevede că aplicarea nu va fi făcută etapizat, iar sistemul nu va mai fi modificat ulterior prin intervenții speciale sau derogări pentru anumite categorii profesionale.
Decizia vine în contextul în care actualul sistem de salarizare din sectorul public a fost criticat în repetate rânduri pentru diferențele majore dintre instituții și pentru multitudinea de sporuri acordate fără criterii unitare.
Acordul politic a fost semnat de liderii celor patru formațiuni: Sorin Grindeanu pentru PSD, Ilie Bolojan pentru PNL, Dominic Fritz pentru USR și Kelemen Hunor pentru UDMR.
În perioada următoare, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu sindicatele și reprezentanții tuturor familiilor ocupaționale vizate de reformă.
Dragoș Pîslaru anunță publicarea proiectului de lege
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a salutat semnarea acordului și a explicat principalele direcții ale reformei salariale din sectorul public. Oficialul a precizat că noua lege va fi construită pe baza unor principii clare, menite să asigure atât protejarea angajaților, cât și sustenabilitatea bugetară.
„Reforma se bazează pe trei principii esențiale: Protejarea veniturilor angajaților din sectorul public: niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi; Disciplină bugetară și sustenabilitate: reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung; Aplicare integrală și predictibilă: noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale”, a spus Dragoș Pîslaru.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, proiectul va fi publicat în transparență decizională la începutul săptămânii viitoare, pe 25 mai, urmând ca imediat după aceea să înceapă consultările oficiale.
„Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări și definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. (…) Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR. Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent și predictibil pentru întreg sectorul public”, a conchis ministrul interimar al Muncii.
Ce schimbări aduce reforma salarizării în sectorul public
Noua reformă salarială promite o reorganizare amplă a modului în care sunt stabilite salariile în sistemul public. Una dintre cele mai importante modificări vizează crearea unei ierarhii unitare a funcțiilor din întreg sectorul public, inclusiv pentru administrația publică locală.
Autoritățile vor introduce și o structură unică de grade salariale, menită să elimine diferențele majore dintre instituții și să creeze reguli comune pentru toate categoriile de angajați.
Un alt punct sensibil al reformei îl reprezintă sporurile. Guvernul promite limitarea și transparentizarea acestora, dar și introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță. În ultimii ani, sporurile acordate în sistemul public au generat controverse și au fost criticate inclusiv de Comisia Europeană.
Noua lege va introduce și un mecanism de guvernanță comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, astfel încât evoluția cheltuielilor salariale să fie monitorizată permanent și să respecte limitele bugetare asumate de România.
Reforma salarizării, un test major pentru România în relația cu Bruxelles-ul
Adoptarea noii legi a salarizării este considerată unul dintre cele mai importante teste pentru România în relația cu instituțiile europene. Reforma este inclusă printre jaloanele obligatorii din PNRR, iar neîndeplinirea acesteia ar putea afecta accesarea fondurilor europene.
Guvernul încearcă să găsească un echilibru între presiunile venite din partea sindicatelor și obligațiile fiscale asumate în fața Comisiei Europene. În acest context, autoritățile insistă că noua lege nu va produce tăieri salariale și nu va duce la explozia cheltuielilor bugetare.
Totodată, promisiunea unei aplicări integrale, fără etape și fără derogări ulterioare, este prezentată ca o încercare de a elimina practica modificărilor succesive care au afectat în trecut stabilitatea sistemului de salarizare din sectorul public.
În perioada următoare, proiectul va intra în dezbatere publică, iar consultările cu sindicatele și reprezentanții angajaților din sistemul public se anunță decisive pentru forma finală a legii.
Mediafax