Datele adunate au sugerat că această creștere ar putea fi legată de un grup de virusuri numite adenovirusuri.
Din 53 de cazuri analizate, 40 (75%) au arătat că adenovirusurile au fost cei mai comuni agenți patogeni detectați. Dar aceste adenovirusuri provoacă de obicei simptome ușoare asemănătoare gripei și nu insuficiență hepatică acută, notează Sky News.
Așadar, ar putea fi în joc un „co-factor", spune dr. Meera Chand - care conduce investigația Agenției de Securitate Sanitară din Marea Britanie privind creșterea numărului de cazuri.
Ea a spus că una dintre explicații ar fi că virusul ar putea afecta cel mai tare copiii mici, deoarece restricțiile din pandemie au făcut ca aceștia să nu fie expuși la el în primii ani de viață.
Acest lucru sugerează „un factor de vulnerabilitate - deci lipsa expunerii anterioare a acestui grup de vârstă în timpul etapelor de formare prin care au trecut în timpul pandemiei".
În total, 169 de copii din 12 țări au fost diagnosticați din octombrie anul trecut, a precizat Organizația Mondială a Sănătății.
Marea Britanie a exclus vaccinul împotriva coronavirusului ca fiind o cauză potențială, deoarece niciunul dintre cei sub 10 ani cu hepatită nu fusese vaccinat.
Oficialii analizează, de asemenea, dacă infecțiile curente sau anterioare cu COVID ar putea juca un rol.
Dr. Chand a spus: „Părinții ar trebui să fie atenți la semnele de hepatită (inclusiv icter) și să contacteze un profesionist din domeniul sănătății dacă sunt îngrijorați. Măsurile normale de igienă, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor și o bună și temeinică igienă respiratorie, ajută la reducerea răspândirii multor infecții comune, inclusiv a adenovirusului. Copiii care prezintă simptome de infecție gastrointestinală, inclusiv vărsături și diaree, trebuie să rămână acasă și să nu se întoarcă la școală sau la grădiniță decât după 48 de ore de la încetarea simptomelor".
Organizația Mondială a Sănătății arăta că cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută la copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani au fost identificate în 12 țări. Cel puțin un copil a murit și 17 au avut nevoie de transplant de ficat. Majoritatea cazurilor - 114 - au fost raportate în Regatul Unit. Au fost înregistrate 13 cazuri în Spania, 12 în Israel, 9 în Statele Unite și un număr mai mic de cazuri confirmate în Danemarca, Irlanda, Olanda, Italia, Norvegia, Franța, România și Belgia, potrivit OMS.
Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în dată de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi, preciza Ministerul Sănătății.
„Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficientă hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică. Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România”, arăta sursa citată.
(sursa: Mediafax)