Finlandezii, percepuţi mult timp drept un popor de oameni taciturni şi introvertiţi care trăiesc într-o ţară cu zile întunecoase, ierni foarte reci şi o rata ridicată a sinuciderilor, sunt consideraţi astăzi cei mai fericiţi din lume, conform Raportului Mondial al Fericirii 2018, publicat săptămâna trecută, relatează joi AFP.
Potrivit raportului realizat de Reţeaua de Soluţii pentru Dezvoltare Durabilă (SDSN), un program mondial al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a clasificat nivelul de mulţumire din 156 de ţări conform scorurilor obţinute la evaluări privind PIB-ul pe cap de locuitor, asistenţă socială, speranţă de viaţă sănătoasă, libertate socială, generozitate şi absenţa corupţiei, Finlanda a urcat pe primul loc în acest clasament de pe a cincea poziţie ocupată anul trecut, detronând astfel Norvegia. Următoarele clasate sunt, în ordine, Denemarca, Islanda, Elveţia, Olanda, Canada, Noua Zeelandă, Suedia şi Australia.
"Când am aflat despre acest lucru, ne-am spus că trebuie să fie o greşeală", a glumit Ulla-Maija Rouhiainen, o pensionară în vârstă de 64 de ani din Helsinki.
Fericirea finlandezilor, prezentată deseori în filmele cunoscutului regizor Aki Kaurismak, se bazează pe faptul că le sunt îndeplinite nevoile de bază.
În opinia filosofului Frank Martela, nivelul de satisfacţie depinde de cât de bine funcţionează instituţiile unei ţări, de egalitatea socială, de gradul de libertate, de lipsa corupţiei şi de încrederea în autorităţile guvernamentale şi în persoanele din jur.
Finlanda excelează la toate acestea. Diferenţele de salarizare se micşorează, iar salariul mediu anual în 2015 era de 25.694 de euro. Prin comparaţie, venitul mediu anual în acelaşi an era de 21.970 de euro în Franţa şi de 7.352 euro în Letonia, notează AFP.
Alături de Norvegia, Finlanda este singura ţară europeană care a reuşit să reducă numărul de persoane fără adăpost între 2014 şi 2016, conform unui studiu publicat la începutul acestei săptămâni, realizat de Federaţia europeană a organizaţiilor naţionale care lucrează cu persoanele fără adăpost (FEANTSA).
Calitatea vieţii
Viaţa finlandezilor este în general armonioasă. Ei beneficiază de un sistem de asistenţă medicală eficient, de un program de muncă flexibil şi de un concediu parental generos, ceea ce permite un bun echilibru între viaţa profesională şi cea personală.
Nici taxele fiscale considerabile, care asigură eficienţa serviciilor publice, nici măsurile de austeritate impuse de aparatul guvernamental de centru-dreapta, menite să susţină revenirea economică după ani de cădere, nu sunt contestate de populaţie.
Iar finlandezii au încredere în sistemul de asigurări sociale - 81% dintre ei au încredere în sistemul de educaţie în comparaţie cu media de 67% raportată de statele OCDE. Iar 75% dintre finlandezi au încredere în justiţie, în comparaţie cu media de 55% din statele OCDE.
După 18 ani petrecuţi dincolo de graniţe, modelul de protecţie socială a atras-o pe Henrika Tonder înapoi în Finlanda, alături de soţul ei francez şi de copiii lor. "Poţi avea un echilibru între muncă şi viaţa personală aici, unde finlandezii lucrează patru-cinci ore pe zi, ceea ce ne permite să avem suficient timp pentru a face lucruri pentru noi şi să ne petrecem timpul cu familiile", a declarat ea pentru AFP.
Sinucideri, alcool şi antidepresive
Într-o ţară în care puţini oameni merg la biserică, saunele - una dintre cele mai populare activităţi din timpul liber - au înlocuit slujbele. 5,5 milioane de finlandezi se desfată în aburul saunelor cel puţin o dată pe săptămână.
"Când eşti în saună te simţi cu adevărat fericit", a mărturisit Teri Kauranen, în vârstă de 68 de ani după o scufundare în apa rece a mării.
Vremurile grele necesită rezistenţă, iar finlandezii sunt binecunoscuţi pentru atitudinea lor stoică faţă de viaţă, pusă pe seama conceptului cultural "sisu" - capacitatea de a înfrunta neclintit adversităţile şi de a renaşte după dezastre.
"Când ninge cred că e greu de crezut că finlandezii ar putea fi cel mai fericit popor din lume", a declarat glumind Frank Martela. Filosoful este de părere că în cazul în care definiţia ONU pentru fericire ar fi ignorat principalii indicatori şi ar fi fost bazată pe măsurarea emoţiilor pozitive, atunci Finlanda "nu ar fi ajuns în primele zece" state din acest clasament.
Rata sinuciderilor la nivel naţional (14,1 la 100.000 de locuitori, în 2014) şi consumul de alcool şi de antidepresive se menţin la un nivel ridicat în această ţară nordică, precizează sursa citată.AGERPRES