Iată ce arată cele mai recente controale și investigații ale autorităților.
Mierea, cea mai vulnerabilă la fraudă în acest moment
Anul 2025 a fost dezastruos pentru apicultura românească: producția națională de miere a ajuns la doar 30% dintr-un an normal, o scădere de 70%, cauzată de o primăvară capricioasă, secetă și utilizarea neonicotinoidelor, care au dus la pierderi de 80-90% din efectivele de albine în unele zone. Golul creat pe piață a fost umplut rapid de importuri ieftine, adesea contrafăcute — potrivit datelor oficiale citate în presa de specialitate, aproximativ 46% din mierea importată în Uniunea Europeană este neconformă. În loc de miere naturală, unele borcane conțin siropuri de zahăr sau amestecuri poliflore de proveniență incertă. Problema a ajuns și pe agenda Comisiei Europene, după ce un apicultor român a determinat o schimbare a regulilor europene de etichetare pentru miere.
Ouă cu origine falsificată
ANSVSA a destructurat recent o rețea activă în circa patru state membre UE, care vindea pe piața românească sute de mii de ouă cu proveniență falsificată, expediate din Bulgaria și Macedonia, dar prezentate cu altă origine. Potrivit vicepreședintelui ANSVSA, Mihai Ponea, astfel de fraude devin din ce în ce mai frecvente, iar autoritatea verifică dacă mai există rețele similare active în țară.
Legume și fructe "românești" venite din Turcia
O anchetă recentă a arătat că legume și fructe provenite din țări terțe, în special din Turcia, au fost vândute pe rafturile unuia dintre cele mai mari lanțuri de retail din România sub eticheta de produse autohtone. Ministerul Agriculturii a dispus verificări prin Corpul de control, iar ANPC a descoperit ulterior nereguli la 121 de tone de legume în București și Ilfov. Autoritățile susțin că nu vor tolera folosirea cooperativelor agricole drept paravan pentru introducerea pe piață a unor produse din import sub denumirea de "made in Romania".
Brânza — o piață dominată de import, cu falsuri incluse
Fermierii români atrag atenția că produsele lactate autohtone sunt copleșite de importuri, o parte semnificativă fiind falsificate. Un fermier din Ilfov, proprietar al unei ferme de 150 de vaci, povestește că brânza produsă 100% din lapte de la propriile animale nu găsește piață de desfacere, în timp ce consumatorii preferă brânzeturi din Germania sau Polonia — dintre care o parte, spune el, sunt falsificate.
Condimentele, verificate la nivel european
Un studiu al Comisiei Europene privind falsificarea condimentelor cu cereale și coloranți a inclus și probe din România — autoritatea sanitar-veterinară a contribuit cu peste 100 de mostre. Specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare susțin că produsele falsificate pot fi depistate tehnic, dar lipsesc voința instituțională și resursele necesare unor verificări sistematice.
Suplimentele alimentare, un front nou de fraudă
ANSVSA a avertizat că suplimentele alimentare contrafăcute reprezintă un pericol direct pentru sănătatea publică. În mai 2026, o operațiune comună cu DIICOT a dus la destructurarea unei rețele internaționale care producea și vindea online peste 400 de tipuri de suplimente contrafăcute, promovate înșelător drept "tratamente-minune" pentru afecțiuni grave.
Controale ample, dar problema persistă
Doar în perioada 13-17 iulie 2026, ANPC a verificat peste 1.400 de operatori economici și a aplicat amenzi de aproape 3 milioane de lei, găsind produse expirate, pește cu aspect modificat, carne cu depuneri de gheață și produse fără elemente de trasabilitate. În luna mai, un alt control național la peste 1.800 de operatori s-a soldat cu amenzi de peste 5,15 milioane de lei. La nivel global, experții estimează că aproximativ 10% din alimentele din țările dezvoltate sunt contrafăcute într-o formă sau alta, uleiul de măsline extravirgin fiind unul dintre cele mai falsificate produse la nivel mondial, alături de miere, potrivit Food Fraud Database.
Ce pot face consumatorii
Specialiștii recomandă verificarea atentă a etichetelor — în special a țării de origine și a compoziției exacte —, evitarea prețurilor suspect de mici pentru produse premium (mai ales la miere și ulei de măsline) și cumpărarea, acolo unde e posibil, direct de la producători locali certificați.