În locul acesteia urma să funcționeze Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (A.N.P.C.D.A.), un organism nou, subordonat direct Cancelariei Prim-Ministrului și coordonat de premier.
Măsura a fost transpusă în practică prin Ordonanța de Urgență nr. 147 din 12 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial pe 13 decembrie. Conform articolului 1, noua agenție este definită ca organ de specialitate al administrației centrale, cu personalitate juridică, subordonată Cancelariei Prim-Ministrului. În același act normativ, articolul 2 prevedea reorganizarea centrelor de sănătate mintală din spitalele publice, prin transferul atribuțiilor, al personalului și al resurselor centrelor regionale și județene de prevenire, evaluare și consiliere antidrog de la fosta A.N.A..
Astfel, centrele de sănătate mintală au primit, peste noapte, responsabilități noi, fără a exista o analiză prealabilă a capacității lor reale de a integra aceste atribuții. Mai grav, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, instituția desemnată prin lege să coordoneze metodologic aceste centre, nu a realizat nicio evaluare a infrastructurii și a resurselor umane înainte de aplicarea ordonanței.
Reacția specialiștilor din psihiatrie
Situația a fost discutată public la Congresul Național de Psihiatrie, ediția a IX-a, Sibiu, în martie 2025, în cadrul mesei rotunde ”Reorganizarea Centrelor de Sănătate Mintală: progres sau compromis?”. Psihiatrii centrelor de sănătate mintală din toată țara au atras atenția că ordonanța nu a pregătit terenul pentru preluarea atribuțiilor și a personalului fostei A.N.A.. Demn de menționat este faptul că la discuțiile purtate cu această ocazie nu a fost prezent niciun reprezentant al Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, care, conform aceleiași OUG 147/dec 2024, potrivit articolului 2 punctul (2), coordonează metodologic centrele de sănătate mintală din țară și este o instituție publică finanțată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.
Deși centrele de sănătate mintală au o istorie de aproape 50 de ani, fiind create inițial între 1975 și 1985, ca Laboratoare de Sănătate Mintală (L.S.M.), ca rețele de psihiatrie comunitară, printr-un act normativ emis de Ministerul Sănătății de la acea vreme, ulterior redenumite C.S.M. prin Ordinul nr. 375/2006, se văd acum puse în fața unor sarcini suplimentare, fără resurse adaptate.
Întârzieri și blocaje legislative
Un alt punct nevralgic este lipsa normelor de aplicare. Conform articolului 10 din OUG 147/2024, actele normative secundare ar fi trebuit să fie emise în cel mult 30 de zile de la publicare, adică până la mijlocul lunii ianuarie 2025. Între timp au trecut nu unul, ci mai multe astfel de termene de 30 de zile, însă normele nu au apărut nici până în prezent.
În locul lor, pe 20 mai 2025, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a emis un ordin (Ordinul 1562) privind organizarea și atribuțiile centrelor de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Documentul, pus pentru scurt timp în transparență decizională, a stârnit critici severe:
- introduce o serie de atribuții noi, dintre care peste jumătate nu au legătură cu practica psihiatrică și sunt imposibil de implementat în forma actuală;
- omite personalul preluat de la fosta A.N.A., deși acest transfer era prevăzut explicit prin OUG 147/2024;
- ignoră observațiile și analizele trimise de medicii psihiatri din țară în perioada de consultare publică.
Concluzie: o schimbare pe hârtie
În acest context, specialiștii din domeniu privesc cu scepticism reforma. Dincolo de intențiile declarate (includerea prevenției, tratamentului și reintegrării sociale în centre robuste de sănătate mintală), realitatea arată altfel: lipsa unor norme clare, atribuții suprapuse, absența unui plan realist de preluare a personalului și neimplicarea Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog în procesul de tranziție.
În prezent, schimbarea rămâne, în mare măsură, doar pe hârtie, iar centrele de sănătate mintală se confruntă cu o reorganizare, mai degrabă, improvizată decât strategică.
Cinci luni mai târziu: schimbarea doar de titulatură
La cinci luni după reorganizarea centrelor de sănătate mintală (C.S.M.) în centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor (C.S.M.P.A.), bilanțul este dezamăgitor. Cu excepția schimbării denumirii, în multe locuri nu s-a produs nimic concret. Personalul preluat de la fosta Agenție Națională Antidrog, specializat în activități de prevenție, a intrat practic într-o pauză forțată. Excepția notabilă o reprezintă Aradul, unde echipa locală a reușit să continue, dar și să dezvolte activitatea de prevenție, prin încheierea unor protocoale oficiale cu alte instituții implicate în domeniu. În restul țării, acțiunile de prevenire sunt izolate și sporadice.
Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog - trezirea din adormire
Tot la cinci luni de la reorganizare, Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog pare că s-a trezit dintr-o pauză prelungită, începută încă din 2021, odată cu instalarea în funcția de director a Cătălinei Constantin, de profesie psiholog. De altfel, majoritatea medicilor psihiatri din centrele din țară nici nu au auzit de ea până în 2025, când au început să primească primele adrese oficiale.
Lipsa de suport real din partea Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog (C.N.S.M.L.A.) este unul dintre obstacolele majore ale procesului de reorganizare. Instituția care, prin lege, ar fi trebuit să fie interfața directă cu Ministerul Sănătății și să ofere sprijin metodologic constant centrelor din țară, a rămas ani de zile într-o zonă de anonimat și pasivitate. Pentru medicii psihiatri și echipele din centre, C.N.S.M.L.A. ar fi trebuit să fie un reper, un loc unde problemele din teren sunt ascultate și unde se construiesc soluții adaptate realității. În schimb, reacțiile au fost sporadice și întârziate, iar adresele recente demonstrează mai degrabă lipsa de contact cu practica zilnică decât o coordonare reală.
În teorie, trimiterea unor solicitări metodologice ar părea un gest firesc pentru un organism de coordonare. În practică, însă, documentele transmise demonstrează o necunoaștere profundă a realității din teren.
Solicitări absurde
Un exemplu elocvent este o adresă oficială având ca obiect ”Solicitare privind evaluarea nevoilor de infrastructură şi dotare - în vederea dezvoltării centrelor de sănătate mintală şi pentru prevenirea adicțiilor (C.S.M.P.A.), conform Ordinului nr. 1562/2025”.
Centrele au fost rugate să transmită informații privind ”dotări specifice” precum:
- analizor automat pentru alcool, capabil să determine concentrațiile de etanol și metaboliți în sânge, urină sau salivă, cu rezultate în mai puțin de 10 minute, exemplificat prin tehnologii sofisticate precum GC-MS sau analizor portabil AlcoQuant 6020;
- analizor pentru substanțe psihoactive, destinat detectării și cuantificării opioidelor, canabinoizilor, amfetaminelor, cocainei și altor droguri în probe biologice diverse.
Dar unde este, de fapt, problema? C.S.M.P.A.-urile sunt unități ambulatorii de sănătate mintală și prevenire a adicțiilor, cu rol în diagnostic clinic, consiliere, intervenție psihologică, psihoeducație și prevenție. Nu sunt laboratoare de toxicologie și nici nu au atribuții medico-legale. În consecință, cerința ca aceste centre să fie dotate cu echipamente specifice ”medicinei legale” este aberantă și disproporționată.
Pe de altă parte, echipamentele de tip GC-MS au costuri de sute de mii de euro și necesită personal de laborator specializat (biochimiști, chimiști, toxicologi). Nici măcar spitalele județene nu dispun frecvent de astfel de echipamente.
Așadar, se creează o confuzie între prevenire/diagnostic clinic și medicină legală. Consumul problematic de alcool sau droguri se evaluează clinic, prin interviu structurat, chestionare psihologice, teste rapide de screening. Confirmarea consumului prin analize complexe de laborator este atributul toxicologiei clinice și medico-legale, nu al centrelor ambulatorii, iar a cere unui C.S.M.P.A. să facă analize de tip GC-MS echivalează cu a confunda un centru de prevenție cu un laborator de criminalistică.
Solicitarea dotării C.S.M.P.A. cu echipamente de nivel medico-legal (GC-MS, analizor toxicologic complet) este o aberație normativă, deoarece depășește competențele și rolul acestor centre, presupune costuri și resurse imposibile, creează confuzie între prevenție/clinic și activități de expertiză toxicologică.
Astfel, solicitările transmise relevă atât o lipsă de contact cu realitatea, dar și o direcționare greșită a resurselor și așteptărilor. În loc să se concentreze pe consolidarea echipelor multidisciplinare, pe prevenție reală și pe armonizarea tratamentului cu reintegrarea socială, autoritățile cer centrelor de sănătate mintală să se transforme, peste noapte, în laboratoare de toxicologie.
În ceea ce privește o altă solicitare, cea de transmitere a fișelor standard de admitere la tratament, dorim să subliniem o problemă legată de confidențialitatea datelor personale ale pacienților. Deși fișele sunt codificate conform O.R.D.T., acestea conțin data nașterii și inițialele pacientului, ceea ce permite identificarea indirectă a persoanei.
Considerăm că această practică intră în contradicție cu principiile de protecție a datelor (Regulamentul (UE) 2016/679 – GDPR, Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului), precum și cu obligația de păstrare a secretului profesional medical.
De asemenea, transmiterea fișelor pe e-mail, către două instituții diferite (Agenția Națională și Centrul Național de Sănătate Mintală), fără asigurarea unei platforme securizate, crește riscul de încălcare a protecției datelor. Recomandăm revizuirea procedurii, în sensul anonimizării suplimentare a fișelor (eliminarea datelor de naștere și a inițialelor) și implementarea unui sistem digital securizat pentru raportare, care să respecte standardele legale și etice.
În conținutul adresei primite se transmite, de asemenea, o ”Procedură pentru înființarea și dezvoltarea unui C.S.M.P.A.”, care nu are număr de înregistrare, dată și semnătură, alături de trei anexe care reprezintă cereri privind aprobarea înființării C.S.M.P.A..
Dorim să semnalăm că această abordare poate crea confuzie: C.S.M.P.A. nu înseamnă crearea de noi structuri independente, ci reorganizarea și adaptarea centrelor de sănătate mintală existente (C.S.M.), conform OUG 147/dec. 2024/
În consecință, cerințele de ”aprobarea înființării” și transmiterea unor proceduri neînregistrate oficial nu reflectă realitatea funcțională a sistemului și pot genera interpretări eronate privind atribuțiile și responsabilitățile centrelor.
O reorganizare rămasă în aer
Așadar, la cinci luni de la reorganizarea C.S.M. în C.S.M.P.A., schimbarea este mai degrabă una de vitrină decât una funcțională. Activitatea de prevenție este blocată în majoritatea județelor, personalul specializat din fosta A.N.A. este ignorat, iar instituția care ar trebui să coordoneze metodologic rețeaua trimite solicitări greu de încadrat în realitate.
Fără norme clare de aplicare, fără o analiză serioasă a nevoilor și fără implicarea reală a Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog, reforma rămâne o poveste birocratică, departe de nevoile pacienților și de misiunea reală a centrelor de sănătate mintală. În cele din urmă, reorganizarea centrelor de sănătate mintală și lupta antidrog rămâne o rană deschisă în sistemul sanitar românesc, un exemplu dureros despre modul în care intențiile bune pot fi sufocate de birocrație și lipsă de viziune.
Speranța noastră este ca guvernanții să asculte vocile specialiștilor, să învețe din greșeli și să construiască un sistem de sănătate mintală eficient și uman. Să ne amintim mereu de cuvintele lui Albert Camus: ”Adevărata generozitate față de viitor constă în a da totul prezentului.” Să fim, așadar, responsabili și să transformăm această dezamăgire într-o forță motrice pentru un viitor mai bun, în care sănătatea mintală a fiecărui cetățean să fie o prioritate națională.