România nu a scăpat de efectele accidentului nuclear de la Cernobîl, la fel ca multe alte ţări europene din emisfera nordică a continentului. După accident, norul radioactiv a ajuns deasupra Moldovei. Măsurătorile făcute atunci au înregistrat o creştere foarte mare ale radiaţiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decât valorile normale. Nu există statistici cu privire la românii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialiştii spun că există o legătură între dezastrul de la Cernobîl şi creşterea cazurilor de cancer, în special tiroidian. Dacă până la acest accident în zece ani se înregistrau 90 de cazuri de cancere tiroidiene, la câţiva ani după accident, numărul a crescut progresiv: 90 de cazuri se prezintă la medic în trei-patru ani. Mai mult, specialiştii cred că dezastrul de la Cernobîl are un rol şi în creşterea cazurilor de leucemie şi cancer osos din zona Moldovei.
În plin regim comunist sub preşedinţia lui Nicolae Ceauşescu, catastrofa nucleară de la Cernobîl a fost relatată succint la Bucureşti în presa vremii.
Abia la 1 mai 1986, într-o ştire AGERPRES, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, se arăta că "sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, s-a analizat situaţia creată ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev". În ştire se mai spunea că "pentru coordonarea tuturor măsurilor necesare a fi luate, în raport de situaţia creată, s-a instituit un colectiv de partid şi de stat, condus de tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului". Potrivit informării, Comandamentul central de supraveghere şi control al calităţii mediului înconjurător a raportat că, din măsurătorile efectuate pe teritoriul ţării, s-a constatat că, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au apărut unele creşteri ale radioactivităţii în nord-estul ţării.
La 2 mai 1986, o altă informaţie făcută publică de către AGERPRES din partea Comisiei de partid şi de stat pentru supravegherea şi controlul calităţii mediului înconjurător menţiona că s-a înregistrat o creştere a radioctivităţii mult peste limitele normale, în special în judeţele Iaşi, Suceava, Mureş, Cluj şi în municipiul Bucureşti. Drept urmare, se recomanda populaţiei: să folosească apă potabilă numai din reţeaua urbană, din puţurile de adâncime sau apă minerală; să asigure spălarea riguroasă cu apă potabilă a legumelor şi fructelor înainte de consum; copiii să evite ieşirile îndelungate în spaţii închise; unităţile agricole şi gospodăriile individuale să asigure adăparea animalelor din puţurile de adâncime şi să protejeze, prin acoperire, fântânile şi furajele. În plus, Ministerul Sănătăţii a luat măsuri pentru administrarea, acolo unde era necesar, în scop profilactic, prin reţeaua sanitară, a iodurii de potasiu pentru populaţia până la 18 ani.
La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid şi de stat pentru supravegherea şi controlul calităţii mediului înconjurător a venit informarea potrivit căreia în zilele de 4 şi 5 mai, în unele din zonele afectate, inclusiv în municipiul Bucureşti, datorită unei circulaţii atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat să scadă.
Buletine privind calitatea mediului înconjurător şi valori ale radioactivităţii au fost făcute publice, aproape zilnic, până în jurul datei de 15 mai 1986, de către autorităţile vremii, fiind preluate de AGERPRES şi de agenţiile de presă străine.
Au existat şi informări despre situaţia din România ca urmare a accidentului nuclear de la Cernobîl, care nu au fost date publicităţii, dar au avut caracter secret, cu precizarea "pentru uz intern". Astfel, la 1 mai 1986, Agenţia France Presse scria: "Potrivit unui diplomat occidental din capitala română, la Bucureşti nu a fost înregistrat niciun indiciu care să ateste îngrijorare, iar populaţiei nu i s-au făcut niciun fel de recomandări pentru contracararea efectelor unor eventuale radiaţii. La Iaşi, în Moldova, regiune situată la frontiera cu Ucraina Sovietică, nu a fost observată nicio acţiune de evacuare a populaţiei - precizează sursa citată".
La 2 mai 1986, instituirea "colectivului de partid şi de stat, condus de tovarăşa Elena Ceauşescu" pentru analizarea "situaţiei create ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din zona Kiev" a fost anunţată şi de China Nouă, Associated Press etc., dar ştirile difuzate pe această temă de agenţiile de presă străine au avut, în România, tot caracter secret cu precizarea "pentru uz intern".
Ştirile despre România au lipsit, după această dată, în presa internaţională, deşi au fost date zilnic publicităţii informaţii despre consecinţele în urma accidentului nuclear de la Cernobîl în mai multe ţări europene.
Abia la 8 mai 1986, apare ştirea difuzată de agenţia China Nouă şi agenţia de presă iugoslavă Taniug despre vizita oficială a preşedintelui României, Nicolae Ceauşescu, în Uniunea Sovietică "în a doua decadă a acestei luni" (mai - n.r.), vizită convenită în luna februarie 1986, "cu prilejul participării preşedintelui Nicolae Ceauşescu la cel de-al XXVII-lea Congres al PCUS". AGERPRES