La începutul lunii iunie, vor fi retrase din circulaţie circa 200 de vagoane, fără a se pune altele în loc. Criza materialului rulant şi a pieselor de schimb este o problemă cronică la CFR Călători, care însă se tratează cu multă indiferenţă.
La sfârşitul anului trecut, ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Şova, a emis un ordin (OMT 1911/19.12.2018) în baza căruia a fost prelungită cu şase luni perioada de revizie a vagoanelor care ar fi trebuit supuse acestei ample operaţiuni. Asta înseamnă că circa 200 de vagoane vor intra la revizie exact când începe sezonul marilor vacanţe. Confruntată cu un deficit şi aşa foarte mare de vagoane, în circulaţie sunt aproximativ 700 de vagoane faţă de un necesar de 1.300, CFR Călători promite o aventură de neuitat pentru cei care vor alege să urce în garniturile sale.
Compania lucrează cu un parc redus de vagoane, iar retragerea din circulaţie a unui număr foarte mare de vagoane pentru a intra în revizii va crea mari probleme. Nu avem piese de schimb, piese pentru sistemul de frânare care ţin de siguranţa circulaţiei, iar despre piesele de interior, care ţin de confortul călătorilor, nici nu mai vorbim”,
Adrian Nichita, prim-vicepreşedinte al Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România
Revizii fără piese de schimb
Vagoanele a căror revizie a fost amânată vor trece printr-o revizie intermediară realizată în atelierele din cadrul celor opt regionale ale companiei. Vorbim însă despre ateliere care nu au piese de schimb, iar singura soluţie pe care o au la îndemână cei de aici este de a lua o piesă mai puţin uzată de pe un vagon pentru a înlocui o piesă mult mai uzată de pe un alt vagon. Piese de schimb pentru reparaţii nu mai există de mult timp, iar cei care lucrează la reviziile de vagoane sunt obligaţi zilnic să improvizeze. La nivelul Direcţiei Reparaţii Vagoane, toate aceste lucruri sunt foarte bine ştiute, dar pentru directorul Fabian Viorel Nicolae, totul pare un lucru minor din moment ce măsurile pentru îndreptarea situaţiilor lipsesc.
În depouri, revizii de vagoane şi staţiile de cale ferată este frig, în unele ninge, plouă sau este extrem de cald în timpul verii, piese de schimb pentru reparaţii nu mai există de ani şi ani de zile, iar cei care lucrează aici trebuie să apeleze la improvizaţii.
Capacităţile pentru reparaţii, reduse
Chiar dacă în această perioadă compania ar avea bani pentru a face reviziile pentru foarte multe vagoane, unităţile partenere unde se fac aceste lucrări, Astra Arad, Atelierele Griviţa şi Remaru Cluj, nu ar mai avea capacitatea să onoreze comenzi foarte mari. „Reparatorii noştri de material rulant şi-au restrâns şi ei activitatea pentru că de-a lungul anilor comenzile venite de la noi au scăzut. Acum, chiar dacă am avea bani să dăm comenzi pentru repararea a 800 de vagoane, nu ar avea cine să facă acest lucru”, spune Adrian Nichita.
Confortul pasagerilor, ultima grijă
Pe de altă parte, CFR Călători solicită unităţilor care fac reparaţii preţuri foarte mici, iar acest lucru exclude din start intervenţiile care vizează confortul pasagerilor. De fapt, compania taie tot ce se poate de la capitolul confort. Cei care au călătorit în ultimii ani cu vagoanele cuşetă sau dormitor de la Bucureşti spre Baia Mare, Satu Mare, Cluj, Iaşi, Suceava sau Budapesta şi Viena au constatat că nu pot servi o cafea, un suc, o bere sau apă, aşa cum se întâmpla în urmă cu mulţi ani. Confortul pasagerilor este însă ultima grijă a mai-marilor de la CFR Călători.
Incompetenţi sau depăşiţi de situaţie?
Mai-marii companiei CFR Călători sunt fie depăşiţi de situaţie, fie incompetenţi, în condiţiile în care sindicatele le-au atras atenţia în reptetate rânduri asupra situaţiei dezastruoase, dar nimic nu s-a schimbat. Un comunicat al Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercial Vagoane (FNFMCV), de la sfârşitul anului trecut, arăta “colosala dimensiune a degradării continue a infrastructurii feroviare şi a învechirii generalizate a materialului rulant”. „Cele două efecte esenţiale ale subfinanţării au coborât în zona de avarie gradul de siguranţă a circulaţiei pe calea ferată, iar lucrătorii feroviari sunt puşi în situaţia infernală de a găsi zilnic soluţii tehnice pentru a putea permite vagoanelor şi locomotivelor să iasă pe traseele lor zilnice”, se arată în comunicat.
Sindicatele cer investiţii
Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane, cea mai mare federaţie a sindicaliştilor ceferişti din România, a cerut asumarea unui plan de investiţii în infrastructura feroviară, care numai pentru 2019 ar avea nevoie de peste 340 milioane de euro. De asemenea, au cerut investiţii de peste 78 milioane de euro/anual, în următorii cinci ani, pentru achiziţionarea de vagoane şi locomotive noi sau pentru recondiţionarea celor care mai suportă o astfel de operaţiune.
Nemulţumirile mocnesc în companie
Dacă vorbim de cei care lucrează în atelierile de reparaţii ale companiei, ei îşi desfăşoară activitatea, în general, afară. Vara, la 40 de grade, iar iarna la -10, -20 de grade, dar au au pierdut grupa specială de muncă. Până în 2001, majoritatea angajaţilor aveau grupa I de muncă, iar după 2011 a mai păstrat această grupă doar o mică parte din salariaţi. De anul trecut, doar mecanicii, mecanici ajutori şi instructorii conductori mai beneficiază de grupă specială, dar pentru o perioadă limitată de cinci ani. „În aceste condiţii, salariaţii au pierdut cam 20-25% la pensie, iar perioada de pensionare a crescut de la 52 de ani la 65 de ani, la fel ca cei care lucrează în condiţii normale”, a mai precizat Adrian Nichita.