China este cel mai mare producător şi consumator de aliaj din lume, aspect care reprezintă coloana vertebrală a economiei sale industriale. De când producţia a atins un record de 1,053 miliarde de tone în 2020, aceasta a scăzut în fiecare an, înregistrând în prezent un nivel care depăşeşte cu puţin 1 miliard de tone. Sectorul este responsabil pentru aproximativ 15% din emisiile naţionale, al doilea după producţia de energie electrică.
Ca parte a planului, guvernul va interzice, de asemenea, noi capacităţi de fabricare a oţelului, potrivit sursei citate. Agenţia de planificare economică a Chinei, Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă, nu a oferit nicio declaraţie suplimentară.
În timp ce Beijingul continuă să recurgă la stimulente pe scară largă pentru a susţine creşterea economică, proporţia de oţel utilizat este în scădere pe măsură ce economia trece la o infrastructură mai puţin intensivă în privinţa uzului de metale. De asemenea, măsurile drastice luate de guvern pe piaţa imobiliară au afectat cererea de aliaj.
Unele dintre cele mai mari companii de minat din lume, de la BHP Group din Australia la Vale SA din Brazilia, se bazează pe oţelăriile din China pentru a consuma cantităţile mari de minereu de fier pe care le produc, astfel că o cerere mai mică este posibil să le afecteze veniturile. Atât BHP, cât şi compania minieră rivală Rio Tinto Plc au scăzut cu 1,1% la Londra.
Producţia chineză de oţel a urcat cu 5,6% în primele două luni ale anului, până la 169 de milioane de tone, deşi obiectivele relativ modeste ale Beijingului privind creşterea pentru 2023, dezvăluite la reuniunea legislativă anuală de la începutul lunii martie, au diminuat aşteptările privind o creştere semnificativă a cererii.
(sursa: Mediafax)