China insistă asupra respectării obiceiului istoric în desemnarea unui succesor al actualului Dalai Lama, respingând sugestia Statelor Unite ale Americii de a implica Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) în această procedură, fără a aştepta măcar decesul actualului lider spiritual tibetan.
Discuțiile intervin în pofida faptului că acesta a recomandat în 2014 ca, după moartea sa, să nu mai fie ales un alt Dalai Lama întrucât instituția și-a pierdut semnificația, în condițiile în care guvernul tibetan se află de multe decenii în exil.
Ambasadorul american pentru libertate religioasă, Sam Brownback, a pledat săptămâna trecută în sprijinul ideii ca Naţiunile Unite să joace un rol în desemnarea viitorului Dalai Lama, actualul Dalai Lama, Tenzin Gyatso, având vârsta de 84 de ani.
Militanţii tibetani şi Beijingul conştientizează că decesul actualului Dalai Lama ar putea da o lovitură aspiraţiilor la autonomie ale regiunii, aflată sub controlul comuniștilor din 1951. Autoritățile chineze ar putea atunci să-şi asume identificarea unui succesor pentru Dalai Lama, în speranţa de a desemna pe cineva mai înclinat să accepte tutela Beijngului.
Budiştii tibetani îşi aleg în mod tradiţional Dalai Lama printr-un proces complex de căutare ritualică, ce poate dura mai mulţi ani, cu un comitet itinerant însărcinat să descopere semne conform cărora un anumit copil ar putea fi reîncarnarea precedentului lider spiritual.
Acest proces este vechi de mai multe secole, a remarcat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe chinez, Geng Shuang. Reîncarnarea lui Dalai Lama trebuie să respecte legile şi reglementările ţării, precum şi ritualurile religioase şi obiceiul istoric, a pledat acesta.
Geng a acuzat SUA că se amestecă în treburile interne ale Chinei sub pretextul libertăţii religioase. Încercarea lor de a implica ONU "este sortită eşecului şi va stârni opoziţie din partea comunităţii internaţionale", a dat el asigurări. China dispune de un drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU.
Cel de-al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gystso, este șeful guvernului tibetan în exil. A fost instalat pe tron în 1940, când avea patru ani și jumătate. După invadarea Tibetului de către China, acesta a fost nevoit să se refugieze Dharamshala, în Himalaya. În 1980 a redactat un plan prin care cerea autorităților chineze și internaționale independența Tibetului. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1989. Este liderul spiritual cu cea mai mare popularitate din lume.