Jurnalul.ro Ştiri Justitie Cine răspunde pentru calvarul lui Mircia Gutău

Cine răspunde pentru calvarul lui Mircia Gutău

de Dan Constantin    |   

Mircia Gutău, primar ales și reales la Râmnicu Vâlcea, a fost declarat nevinovat de Înalta Curte de Casație și Justiție după un calvar care a durat 4.500 de zile. Decizia reprezintă o lovitură puternică pentru sistemul statului paralel dată chiar în ziua în care susținătorii acestui mecanism infernal dezbăteau în Camera Deputaților moțiunea simplă împotriva lui Tudorel Toader, ministrul Justiției. Cine va plăti pentru cele 20 de luni în care Mircea Gutău a fost aruncat în închisori? Procuroarele Camelia Sutiman și Claudia Roșu, judecătoarea Livia Stanciu - responsabile pentru calvarul unui om condamnat pe nedrept - pot fi încadrate în noile prevederi care atrag răspunderea magistraților.

Cazul Mircia Gutău a început ca o „mare știre”. În 6 iulie 2006, un primar de municipiu, președinte al organizației județene Vâlcea a Partidului Democrat, este reținut și apoi arestat pentru o presupusă luare de mită. Două procuroare venite de la București aveau sarcina să monteze un flagrant chiar în sediul primăriei. Un localnic, solicitant de certificat de urbanism, intră în biroul primarului și-i promite cu glas tare, explicit, că dă mită de 50 de mii de euro. Gutău refuză, îl dă afară din birou pe mituitorul-provocator care va deveni martorul acuzării în proces. Scena este înregistrată pe camera video din care rezultă că mituitorul s-a aflat tot timpul la o distanță de 7 metri de primar și nu a lăsat niciun ban în biroul acestiaa. Adică, flagrant eșuat. Tribunalul Alba Iulia și Curtea de Apel Constanța îl achită pe Mircia Gutău, dar procurorii DNA fac recurs.

Livia Stanciu intră în joc

La Înalta Curte, procurorii DNA „beneficiază” de suportul Liviei Stanciu, pe atunci șefa secției penale. Stanciu intră în complet, participă la singura ședință de judecată, din noiembrie 2009, în care nu sunt aduse probe noi care să infirme achitările anterioare. Decizia anunțată în 27 ianuarie 2010 cade ca un trăsnet - condamnare 3 ani și șase luni cu executare pentru Gutău. Era începutul celui de al doilea mandat prezidențial, cel și mai odios al lui Băsescu Traian. În septembrie 2010, Stanciu va fi numită președinta ÎCCJ, post care era cheița de aur a justiției din sistemul construit de Băsescu pentru eliminarea adversarilor politici. Gutău stă în pușcărie până la eliberarea condiționată din septembrie 2011. Începe lupta pentru anularea unei sentințe nedrepte. Obține în 8 noiembrie 2016, la CEDO, decizia prin care se atestă că instanțele românești i-au încălcat „în mod considerabil dreptul la apărare și la un proces echitabil”. Trecuseră mai bine de zece ani de la arestare. Cu hotărârea de la Strasbourg poate face pasul procedural spre revizuirea sentinței. După amânări succesive, Înalta Curte pronunță în 30 octombrie 2018 achitarea definitivă. Un calvar de 4.500 de zile se încheia pentru Gutău și familia care i-a stat mereu alături în această luptă crâncenă cu un sistem opresiv.

Nedreptăţiţi sub nasul MCV

Titus Corlățean, actual parlamentar, fost titular al portofoliilor ministeriale de la Justiție și de la Externe, invitat la emisiunea lui Mihai Gâdea, ,,Sinteza Zilei”, la Antena 3, consideră că acest caz este exponențial pentru a dovedi cât de necesare au fost noile legi ale Justiției. „Este evidentă și răspunderea penală care poate fi atrasă de faptele care au însoțit distorsionarea adevărului, prefabricarea de probe, grava neglijență și reaua-voință a magistraților care l-au condamnat pe Mircia Gutău în pofida evidentei nevinovății. Tratamentele inumane, abominabile din arest, sunt și ele pedepsite de lege. Pe lângă răspunderea instituțiilor interne, să nu uităm că aceste nedreptăți, numeroasele abuzuri ale organelor de cercetare penală, protocoalele secrete care erau acoperire pentru înțelegeri oculte în instanțe, s-au petrecut în timp ce justiția românească se află sub analiza continuă a Mecanismului de Control și Verificare. Ce pot spune experții Comisiei Europene, senzorii instituțiilor europene, cum reacționează ambasadorii SUA de la București care lăudau fără rezerve DNA? Sistemul nu putea ajunge la asemenea derapaje, nu putea funcționa nestingherit dacă nu avea sprijinul extern. A fost interesat vreun raport MCV sau dl Timmermans de cazurile lui Toni Greblă, judecător constituțional, sau al judecătorului european Bârsan pentru a cărui eliminare a fost pusă în mișcare o întregă mașinațiune care viza și judecători de la Înalta Curte?”, întreba retoric Corlățean.

Tortura nu poate fi prescrisă

Gutău, învingător obosit după 12 ani de calvar, nu poate să uite tratamentele inumane și suferințele pe care le-a cunoscut în cele 20 de luni de lipsire de libertate. Cea mai cumplită încercare a fost în arestul poliției din București când o mașină a fost trasă cu țeava de eșapament aproape de singura gură de aerisire a celulei. „Când am strigat că mă asfixiez, șoferul a primit ordin: apasă pe pedală. M-am aruncat pe podeaua celulei cu gura lângă ușă pe unde venea un fir de aer. A fost o tentativă de asasinat”, povestește Gutău.

Represiunea în programul prezidenţial ,,Faleza din Galaţi”

„Băsescu a spus că îi bagă în pușcărie pe Voiculescu, Vântu și Năstase”

Mircia Gutău a înțeles greu ce i se întâmplă. Nu avea nicio explicație pentru ce i s-a înscenat. Nu a crezut că pot fi băgați oameni nevinovați la pușcărie până nu a fost și el pus în cătușe și a devenit din primar de succes un deținut plimbat prin aresturile poliției și penitenciarele de la Turnu Severin și Colibași. Declicul s-a produs între achitările de la Curtea de Apel și procesul de la Înalta Curte. „Eram în campania electorală pentru prezidențialele din 2009. La o întâlnire cu liderii de organizații județene, când stăteam la un pahar de vorbă cu Băsescu, acesta a afirmat că obiectivul celui de al doilea mandat este să-i bage în pușcărie pe Voiculescu, Vântu și Năstase, povestește Gutău. Nu știam că planul lui Băsescu, de eliminare a adversarilor politici, va fi acoperit, diabolic, ca o ceață, cu victime colaterale. Am devenit o asemenea victimă pentru a se putea spune că – iată, sunt luați și oamenii lui Băsescu”. Gelu Vișan, coleg de partid cu Mircia Gutău, precizează că „am fost surprinși de condamnarea lui Gutău. L-am întrebat pe Mircea Toader, care o cunoștea bine pe Livia Stanciu, ce s-a întâmplat. Amândoi sunt din Galați, cu legături vechi de prietenie. Răspunsul a fost stupefiant: Stanciu aflase că asta și-ar dori Băsescu, condamnarea lui Gutău!”. Adevărul putea fi ușor de stabilit dacă judecătorii ar fi privit caseta cu derularea faptelor din biroul lui Gutău din 6 iulie 2006. „Doar la rejudecarea procesului, după ce am obținut câștig de cauză la CEDO, judecătorii au acceptat să vadă imaginile din care rezulta fără echivoc nevinovăția mea”, spune cu amarăciune Mircia Gutău.

„Nu știam că planul lui Băsescu, de eliminare a adversarilor politici, va fi acoperit diabolic, ca o ceață, cu victime colaterale, pentru a se putea spune: iată, sunt luați și oamenii lui Băsescu”

Mircia Gutău

„Aceste nedreptăți s-au petrecut în timp ce justiția românească se află sub analiza continuă a Mecanismului de Control și Verificare. Sistemul nu putea ajunge la asemenea derapaje, nu putea funcționa nestingherit dacă nu avea un sprijin extern”

Titus Corlățean

 

 

Subiecte în articol: mircia gutau
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri