A trecut un an de pandemie COVID-19, iar autoritățile din România încă numără paturile de la Terapie Intensivă. Medicii strigă de vreo trei săptămâni că ne lovește valul trei al pandemiei și că nu mai fac față pacienților care vin în stare gravă, însă au fost ignorați. Trebuie regândită total și de urgență strategia națională de abordare a COVID-ului, spun medicii, care l-au taxat pe premierul Florin Cîțu, pentru „lipsa gravă de reacție”.
Abia duminică seara, în al 13-lea ceas, premierul Florin Cîțu a promis că „pacienții și personalul medical vor avea tot ce le trebuie pentru a trece cu bine peste valul 3 al pandemiei”. Câteva dintre afirmațiile prim-ministrului i-a înfuriat însă pe medici.
„Deocamdată, în România nu este o creștere accelerată a infectărilor”, a scris Cîțu, duminică seara, pe pagina sa de Facebook, unde a anunțat și că a cerut „creșterea numărului real de paturi ATI la 1.600”.
Număr de paturi crescut din pix
„Domnule premier, cresc vertiginos cazurile. Este PLIN! Din nou nu mai există loc în Camera de Gardă de la Balș, sunt acolo oameni pe care nu îi preia nimeni”, i-a răspuns dr. Laura Zarafin, medic primar de Anestezie Terapie Intensivă la Spitalul Colentina din Capitală, potrivit căreia „există cu certitudine o lipsă gravă de reacție din partea decidenților care aleg și acum, ca și în toamnă, să ignore orice le spun medicii din linia întâi”. „Domn' premier a bătut cu pumnul în masă și a cerut creșterea numărului de paturi ATI la 1.600. Să vedem de unde va scoate și personalul aferent”, mai spun medicii, potrivit cărora singura variantă ca decidenții să găsească în mod real acele locuri, dar și personal medical este să schimbe de urgență strategia națională de abordare a COVID-ului și să desființeze împărțirea spitalelor în Covid/non-Covid.
Pacienți infectați în spitalele non-Covid
Dr. Zarafin este de părere că ar fi trebuit de mult timp să se fi pregătit colegii ATI-iști din alte spitale și circuite, astfel încât să preia toți pacienții, indiferent dacă sunt pacienți COVID sau nu. „Este o prostie oricum această împărțire. Se vede după pacienții primiți de noi. Sunt pacienți operați în spitale așa-zise «non Covid» și care sunt infectați. Aceștia vin în ATI Chirurgie. Din primăvară se întâmplă asta. Fiecare spital ar trebui să aibă zona lui pentru pacienți infectați. Se poate! Noi am pus pur și simplu niște uși ca să facem zonă de dezechipare, că nici noi nu aveam «circuite» făcute pentru așa ceva. Spitalul Colentina este din anul 1858. În fiecare pavilion am făcut circuite. Adică fiecare pavilion este un spital în miniatură”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Zarafin. „Cei ce cred că pot izola virusul în 5 spitale... visează. Ar fi bine să revenim cu picioarele pe pământ”, mai spune medicul, adăugând că „este inuman și imposibil să mai facem asta tot noi. Avem peste 70-90 de zile de concediu de odihnă neluate. Nu suntem roboți, asta nu se înțelege!”.
„Se umplu iar secțiile cu pacienți cu necesar mare de oxigen, pentru că nu interesează pe NIMENI cine tratează acești oameni - chirurgi, neurochirurgi, urologi, neurologi, dermatologi etc. «Pat» să fie, să iasă la număr!”
Dr. Laura Zarafin, medic ATI Spitalul Colentina
1.159 de medici ATI sunt în România, potrivit unui raport al Societății Române de Anestezie Terapie Intensivă (SRATI) din luna noiembrie 2020.
Statistica realizată în noiembrie 2020 de SRATI arată că la nivel național sunt 4.175 de paturi de ATI, dintre care 3.065 paturi terapie intensivă, 401 paturi TI-SPA (supraveghere post-anestezică) și 709 paturi TIIP (terapie intensivă intermediară post-operatorie).
„500 de kilometri, ca să-mi vaccinez părinții la Botoroaga”
„Continuarea vaccinării în forță” este o altă doleanță a premierului, însă mii de oamenii sunt nemulțumiți că sunt puși pe drumuri, fiind nevoiți să se programeze la vaccinarea împotriva COVID-19 la sute de kilometri în afara localității lor.
„Părinții mei locuiesc în Teleorman, într-o localitate de lângă Turnu Măgurele, și de mai bine de o săptămână intru zilnic, de zeci de ori, pe platformă și nu reușesc să îi programez, chiar dacă au peste 70 de ani și se încadrează în etapa a doua. Deși au două centre relativ aproape, la 10 și 20 de kilometri, singurele doze din tot județul - și sunt cu sutele - sunt în trei sate de care nici n-am auzit: Talpa, Botoroaga și Olteni - toate la peste 100 de kilometri depărtare. N-au cu ce să meargă acolo, că nu există transport. Ar trebui ca eu, din București, să îi duc cu mașina până acolo. Practic, ar trebui să-mi iau cel puțin două zile libere de la serviciu și să fac 160 de kilometri, să îmi iau părinții de acasă, să fac alți 100 de kilometri să ajung într-una dintre cele 3 comune care au vaccinuri, apoi să îi duc înapoi – alți 100 de kilometri – și încă 160 de kilometri ca să mă întorc eu acasă. Deci trebuie să fac, de două ori, câte 500 de kilometri ca să-mi vaccinez părinții la marele centru de vaccinare de la Botoroaga! Am crezut că vor redistribui dozele, dar n-au făcut-o!”, ne-a mărturisit un bucureștean, supărat din cauza felului în care este organizată campania de vaccinare.
O „ineficiență uluitoare”
Distribuirea a mii de doze de vaccin în localități mici, unde sunt locuitori puțini și nu foarte dornici de vaccinare, în vreme ce în orașe mari din apropiere nu există nicio doză de mai multe zile, duce la o vaccinare ineficientă, nicidecum «în forță», cum crede premierul. „Singurul rezultat obținut prin această abordare este o ineficiență uluitoare: nu doar că obligi mii de oameni să facă drumuri lungi total inutil, dar și transporți acele mii de doze total inutil în diferite comune. Rezultă mult timp pierdut, mulți bani pierduți pentru beneficii minime. Ai zice că organizarea distribuției stocurilor de vaccinuri în România e făcută de un nene undeva într-un Excel banal, fără ca omul să fi auzit că există de mulți ani softuri inteligente care îți permit să programezi până în cel mai mic detaliu lanțurile de distribuție în așa fel încât să fie flexibile și să se ducă vaccinul după om, nu să alerge omul sute de kilometri după vaccin”, spune Vlad Mixich, expert în politici de sănătate.